Modificările pe legile Justiției, trimise de Iordache lui Meleșcanu pentru a le prezenta ambasadorilor

Proiectele de acte normative prin care au fost modificate legile Justiției au fost transmise joi ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu, de către Florin Iordache, preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru aceste legi, pentru a fi prezentate ambasadorilor, anunță Agerpres.

Iordache i-a transmis lui Meleşcanu mai multe documente, printre care unul în care sunt prezentate modificările la legile Justiţiei, cele trei proiecte de modificare a legilor 303/2004, 304/2004 şi 317/2004, precum şi versiunea lor în limba engleză.

Forma finală a modificărilor la legile Justiţiei, ce a rezultat în urma dezbaterilor din Parlament, reprezintă în proporţie covârşitoare propuneri aparţinând Consiliului Superior al Magistraturii şi asociaţiilor profesionale, se arată în documentul de prezentare a modificărilor celor trei legi ale Justiţiei – Statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi organizarea şi funcţionarea CSM.

De asemenea, documentul precizează că, "din 2004, de când s-au adoptat cele trei legi ale Justiţiei, şi până în prezent, acum este prima dată când modificările la aceste legi se fac prin procedură parlamentară transparentă, prin dezbateri publice şi cu implicarea tuturor părţilor interesate".

De asemenea, documentul trimis lui Meleșcanu mai menţionează că "forma legilor Justiţiei în vigoare a permis o interferenţă prea mare a carierei judecătorilor cu cea a procurorilor, funcţiile acestora suprapunându-se de foarte multe ori în mentalul colectiv".

"Acest fapt a pus însă probleme nu doar la nivel de imagine, ci şi în mod concret, conducând la o apropiere prea mare a judecătorilor faţă de procurori şi invers, fapt ce a devenit îngrijorător în momentul în care s-a reflectat în modul în care judecătorii soluţionau cererile procurorilor. Un studiu efectuat recent a relevat faptul că, între anii 2010 – 2015, instanţele româneşti au admis cererile procurorilor privind interceptările în proporţie covârşitoare, şase curţi de apel admiţându-le în proporţie de 100%", se arată în documentul citat.

De asemenea, o altă problemă identificată a fost cea a reglementării răspunderii materiale a judecătorilor şi procurorilor pentru erorile judiciare.

"În ultimii ani, România conduce în Uniunea Europeană topul negativ în ceea ce priveşte condamnările la CEDO pentru încălcarea articolului 6 din Convenţie şi, în ciuda acestui fapt, niciun magistrat nu a răspuns până acum material sau disciplinar pentru încălcări grave ale drepturilor fundamentale ce au generat erori judiciare. Acest fapt a relevat neajunsurile legislaţiei actuale. Lipsa efectivă a răspunderii judecătorilor şi procurorilor a făcut ca în prezent, conform mai multor sondaje de opinie, peste 80% dintre români să îşi dorească o răspundere a magistraţilor", subliniază textul trimis de Iordache șefului diplomației române.

Totodată, documentul mai menţionează că prevederi extrem de importante din lege, precum procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sau proceduri disciplinare, au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituțională, impunându-se intervenţia urgentă a legiuitorului.