Mizele deciziei istorice a CJUE. De ce va bloca definitiv atacul dat de Liviu Dragnea, ajutat de Tudorel Toader și de Valer Dorneanu, asupra independenței justiției

Publicat: 21 05. 2021, 16:06
Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Deciziile CJUE, din 18 mai 2021, blochează definitiv planul lansat de Liviu Dragnea în urmă cu doi ani, ajutat de ministrul Justiției de atunci, Tudorel Toader, și de președintele CCR, Valer Dorneanu de a subordona politicului sistemul de justiție din România.

În contextul modificărilor la legile justiției din anul 2018, șase instanțe din România, sesizate cu diverse proceduri privind Inspecția Judiciară, Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și răspunderea personală a magistraților pentru erori judiciare au constatat posibile contradicții între legislația internă și dreptul UE. Ca urmare, au oprit judecata și au solicitat lămuriri de la CJUE. Așa s-a formatcauza C-83/19în care s-a pronunțathotărâreape data de 18 mai 2021.

CJUE a decis mai multe aspecte. Judecătorii din România pot să nu țină seama de decizii CCR, dacă acestea contravin legislației europene.

De asemenea, MCV are caracter obligatoriu, fiind parte a tratatului de aderare. De asemenea, o altă discuție care se încheie după decizia istorică a CJUE vizează Secția Specială. Aceasta trebuie desființată, dacă nu există justificări obiective și verificabile;

Un alt aspect tranșat este cel potrivit căruia șeful Inspecției Judiciare nu poate fi numit politic.

Dacă legislația nu e schimbată în sensul arătat de CJUE, poate apărea confuzia în sălile de judecată, scrieEmilian Isailă pe spotmedia.ro.

În 2018 Liviu Dragnea, șeful PSD și președintele Camerei Deputaților, a dat un asalt fără precedent asupra independenței justiției care a culminat cu demiterea Codruței Kovesi, ajutat de Tudorel Toader, de Valer Dorneanu și de alți judecători ai CCR favorabili coaliției de guvernare de atunci, formată din PSD și ALDE.

“Nu comentez decizia Curții Constituționale, dar motivarea deciziei sugerează că în viitor procurorii s-ar putea subordona ministrului Justiției”,a spus la acea vreme Laura Codruța Kovesi,într-un discurs prin care anunța că a fost revocată din funcție.

La trei ani de la acel moment, CJUE stabilește că răspunderea magistraților trebuie limitată la cazuri excepționale, definite clar și precis. Aceste decizii vor avea un impact major asupra sistemului de justiție din România.

Orice prevedere contrară dreptului european din hotărârile CCR poate fi atacată în instanță și anulată prin decizia unui judecător.

Dacă în data de 9 iulie ar fi existat aceste decizii ale CJUE, atât Laura Codruța Kovesi, cât și Klaus Iohannis ar fi avut fundamentul juridic pentru a ataca în justiție abuzurile lui Tudorel Toader și Valer Dorneanu, inspirate de Liviu Dragnea.