Ministerul Jutiției afirmă că rămâne ferm angajat în realizarea obiectivelor din MCV, precum desfiinţarea SIIJ

Ministerul Justiţiei transmite că urmărește în continuare îndeplinirea obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

Ministerul Jutiției, depre deființarea SIIJ

În acest sen, instituția va iniţia procedurile ca proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) să fie aprobat de Guvern săptămâna viitoare, şi va transmite, cel târziu în 15 februarie, proiectele legilor Justiţiei pentru avizare interministerială şi ulterior la CSM. Alte priorităţi se referă la promovarea modificărilor la Codul penal şi Codul de procedură penală.

Ministerul Justiţiei reafirmă, într-un comunicat de presă transmis sâmbătă, „poziţia sa constantă, aliniată poziţiei Guvernului României, exprimată fără echivoc de Prim Ministrul Nicolae Ciucă, în sensul respectării supremaţiei dreptului european aşa cum este stipulată în Tratatul Lisabona, Anexa 17, parte integrantă din tratat şi recunoscută de art.148 alin.(2) din Constituţia României” şi arată că va coopera transparent şi sincer cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV şi a mecanismului ”Rule of Law” astfel încât progresele concrete realizate în cadrul MCV să ducă în consecinţă la aplicarea unui singur mecanism de monitorizare, respectiv mecanismul ”Rule of Law”, aplicabil tuturor Statelor Membre ale Uniunii Europene.

Externe - 18 nov, 17:06

Cătălin Predoiu, întâlnire cu Gerhard Karner la Viena. Miniștrii de interne din România și Austria „au discutat despre următoarea reuniune importantă pentru dosarul Schengen”

Proiectele legilor Justiţiei au fost puse în dezbatere publică de către Ministerul Justiţiei în septembrie 2020 şi au parcurs o dezbatere publică de mai multe luni, încheiată în primăvara anului 2021.

Procesul de dezbatere publică asupra legilor de modificare a Codului penal, respectiv Codului de procedură penală s-a încheiat în cursul anului 2021, fără ca proiectele să mai fie promovate în Guvern şi, ulterior, în Parlament, pentru aprobare şi adoptare. Ministerul Justiţiei va relua procedurile necesare pentru promovarea proiectelor, astfel încât să fie înaintate Guvernului şi Parlamentului spre aprobare, respectiv adoptare, până cel târziu la data de 31.03.2022.

Anunțul Ministerului Justiției are loc în contextul în care România este considerată de asemenea unul dintre statele care au început să conteste superioritatea dreptului UE. Într-un interviu , comisarul pentru Justiție Didier Reynders discută problemele și consecințele poziției CCR, precizând că autoritățile de la București încearcă să tergiverseze desființarea secției speciale.

Comisia Europeană susține că deciziile CJUE trebuie să prevaleze

Curtea Constituțională a României calcă pe urmele instanțelor poloneze atunci când vine vorba de contestarea superiorității dreptului UE. Bruxe Curtea Europeană de Justiție a declarat că dreptul UE ar trebui să aibă prioritate față de dreptul intern, inclusiv decizia Curții Constituționale, în cazul în care un judecător român încalcă un tratat al UE.

Curtea Constituțională a României s-a opus acetei decizii, susținând că judecătorii ar trebui să acorde prioritate maximă dreptului românesc.