Mihai Daraban: Cu ajutorul know-how-ului american, trebuie să facem Dunărea navigabilă întregul an
București, 27 octombrie 2022: Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și Ambasada Statelor Unite ale Americii (SUA) în România au organizat, joi, 27 octombrie „Forumul American de Dialoguri Comerciale pentru Securitatea Apei și Alimentelor în România, Moldova și Ucraina”, eveniment organizat în marja târgului Indagra 2022.
Evenimentul a reunit factori de decizie guvernamentali și ai mediului de afaceri din România, Moldova și Ucraina pentru a evidenția impactul recent al bugetelor și politicilor UE și naționale asupra sectoarelor agrobusiness și infrastructurii. În contextul determinat de criza din Ucraina, Comisia Europeană a monitorizat situația securității alimentare, luând în considerare faptul că Ucraina și Rusia sunt furnizori importanți de cereale și de uleiuri vegetale pe piața mondială. Ucraina asigură 10% din totalul exporturilor de grâu la nivel mondial, iar Rusia furnizează 24%.
„Una dintre problemele agriculturii românești o reprezintă irigațiile. Din cele 14 milioane de hectare de teren agricol, sub un milion de hectare are sisteme de irigații. Este inadmisibil să ne plângem de secetă și să avem Dunărea la mai puțin de un kilometru de respectivele terenuri agricole. În acest context, prezența partenerilor americani la evenimentul de astăzi devine una foarte importantă, datorită know-how-ului pe care îl dețin în acest domeniu. Din punct de vedere al securității alimentelor, în mod evident, România, prin Portul Constanța, trebuie să asigure transportul cerealelor din Ucraina către restul Europei. Din păcate, ne lovim de lipsa de infrastructură, dar și de faptul că Dunărea nu este încă navigabilă decât în anumite perioade ale anului. Ca președinte al CCIR am avut numeroase discuții cu reprezentanți ai ambasadei SUA în România cu privire la acest proiect, de a face Dunărea navigabilă pe întreg parcursul anului, asigurând astfel o rută comercială eficientă pentru Europa”, a declarat președintele CCIR, dl. Mihai Daraban.
Thomas Hanson, atașatul comercial al Ambasadei SUA în România susține că „atunci când România, Moldova și Ucraina dezvoltă programe SUA-UE de finanțare a climei și implementează energie curată pentru a alimenta infrastructurile inteligente de irigare, randamentul culturilor crește. Când depozitarea cerealelor și depozitarea în lanțul frigorific sunt predominante în toată țara, alimentele nu sunt irosite. Când se realizează centre de procesare a alimentelor și este asigurată distribuția, statul respectiv își poate hrăni mai bine cetățenii la prețuri mai accesibile. Securitatea apei și alimentelor este un subiect de securitate națională. Responsabilitatea principală a ambasadei noastre este de a promova securitatea și dezvoltarea reciprocă a statelor din regiune. Investițiile în apă și securitatea agroalimentară vor asigura o populație mai sănătoasă și cetățeni prosperi”.
„Agricultura este, probabil, singura componentă economică care vorbește în același timp despre protecție socială, comerț și dezvoltare durabilă. În mod evident, pandemia Covid, criza energetică și războiul din Ucraina reprezintă obstacole în ceea ce privește garantarea securității alimentare. Pe plan mondial, din cele opt miliarde de oameni, peste două miliarde suferă de malnutriție. Se impune astfel, o colaborare totală între națiunile dezvoltate pentru că numai în acest fel vom putea depăși aceste obstacole”, este de părere ministrul agriculturii și industriei alimentare al Republicii Moldova, dl. Vladimir Bolea.
Ambasadorului Ucrainei în România, E.S. dl. Ihor Prokopchuk a declarat: Acțiunile recente ale Federației Ruse în Ucraina subminează, în mod evident, securitatea alimentelor, la nivel global. Din cauza acestor acțiuni, Ucraina nu a mai putut exporta 3 milioane de tone de grâu, de exemplu, ceea ce a făcut ca peste 10 milioane de oameni din întreaga lume să rămână fără acest produs extrem de important în alimentație. Începând cu 14 octombrie 2022, inspectorii ruși care fac parte din Joint Coordination Center, organism creat pentru a gestiona un coridor maritim umanitar care să permită navelor să exporte cereale și produse alimentare aferente și îngrășăminte din Ucraina, întârzie în mod deliberat controlul navelor ucrainene care transportă cereale, în momentul de față existând peste 165 de nave blocate lângă Strâmtoarea Bosfor.