Mai mulți membri din conducerea CNATDCU denunță „enormele presiuni politice” puse pe instituție. Printre ei este și președintele comisiei care ar fi trebuit să analizeze acuzația de plagiat în cazul lui Nicolae Ciucă
Opt membri ai Consiliului General al CNATDCU, singura instituție abilitată să analizeze și să dea un verdict în cazul acuzațiilor de plagiat, susțin că asupra instituției au fost făcute presiuni politice enorme. Printre cei care reclamă acest lucru se numără și Adrian Miroiu, președintele comisiei care ar fi trebuit să analizeze acuzația de plagiat în cazul premierului Nicolae Ciucă, președintele PNL.
Nu s-a mai ajuns aici, însă, deoarece Ciucă a avut grijă să blocheze analiza în instanță, parcursul dosarului prezentând, de asemenea, numeroase suspiciuni. În paralel, Ciucă a „validat” proiectul noii Legi a învățământului superior, avansat de ministrul Sorin Cîmpeanu (PNL), prin care CNATDCU este pur și simplu desființată. Asta deși Ciucă însuși a pretins că e sigur de corectitudinea tezei sale și nu are nicio problemă ca aceasta să fie verificată.
Mai mulți lideri din CNATDCU reclamă presiunile politice
Într-o luare de poziție trimisă Edupedu.ro, cei opt profesori universitari care fac parte din Consiliul General al CNATDCU își afirmă susținerea față de vicepreședinții forului, Mircea Dumitru, Marius Andruh și Dorel Banabic și vin cu noi acuzații privind presiunile politice la care sunt supuși.
Printre semnatari se numără și profesorul Adrian Miroiu, președintele comisiei de Științe politice, studii de securitate, științe militare, informații și ordine publică a Consiliului. Aceasta e comisia care ar fi trebuit să analizeze acuzația de plagiat adusă lui Ciucă.
„Nu numai că reconfirmăm pe deplin cele afirmate de colegii vicepreședinți ai CNATDCU (aspecte pe care le-am analizat adesea în cadrul CNATDCU), dar sugerăm domnului profesor Cîmpeanu că păstrarea unui anumit echilibru în declarațiile publice ar fi binevenită în această perioadă de dezbatere publică a unor proiecte de legi ale educației extrem de problematice. (…) Lipsa de corectitudine, de eleganță și zeflemeaua nu ajută pe nimeni și suntem convinși că nu vor putea deturna atenția publică de la adevăratele precarități ale acestor proiecte legislative”, au transmis cei nouă după ce ministrul Cîmpeanu a avut ieșiri ironice la adresa instituției.
Ei au mai precizat că au „luat cunoștință cu surprindere, tristețe și totală dezaprobare” de discursul lui Cîmpeanu, pe care-l acuză că se pronunță asupra CNATDCU, deși nu știe cum funcționează forul.
Semnatarii poziției sunt:
Corneliu Bălan, membru al Consiliului General CNATDCU
Vasile Brînzănescu, membru al Consiliului General CNATDCU
Daniel Ovidiu David, membru al Consiliului General CNATDCU
Adrian Miroiu, președintele comisiei CNATDCU nr.26, Științe politice, studii de securitate, științe militare, informații și ordine publică
Valentina Sandu-Dediu, membru al Consiliului General CNATDCU
Florin Streteanu, membru al Consiliului General CNATDCU
Cătălin Vasilescu, membru al Consiliului General CNATDCU
Lazăr Vlăsceanu, membru al Consiliului General CNATDCU
Rodica Zafiu, membră a Consiliului General CNATDCU”
Reacția vine în contextul în care Mircea Dumitru, Marius Andruh și Dorel Banabic au respins acuzațiile privind aprobarea în masă de teze de doctorat de către CNATDCU.
„Atunci când au apărut situații sensibile care ar fi fost normal să fie analizate de comisiile CNATDCU, situații ale unor personalități politice actuale, CNATDCU a fost blocat și nu a putut să își desfășoare activitatea care intră în fișa postului”, a avertizat vicepreședintele CNATDCU Mircea Dumitru, acum și președinte interimar după demisia lui Aurel Pop, într-un interviu pentru edupedu.ro.
Cîmpeanu mai afirmase că membrii Consiliului General CNATDCU „validează între 2 și 300 de teze de doctorat” pe oră.
„Nici înainte de a lucra pe platforma elaborată de UEFISCDI nu era așa procesul, ci tezele erau analizate în comisiile de specialitate ale CNATDCU, de experți în domeniile tezelor respective și abia în final ajungeau în Consiliul general”, a explicat, în schimb, vicepreședintele CNATDCU, Marius Andruh.
Vineri, în cadrul unui eveniment organizat de PNL, partid condus de Ciucă, ministrul Sorin Cîmpeanu a acuzat CNATDCU că ar aproba teze de doctorat fără să le analizeze temeinic: „MIT nu are nici cea mai mică șansă să aibă un singur profesor de calitatea membrilor Consiliului General CNATDCU. (…) Sunt niște super-oameni, care într-o sesiune de o oră validează între 2 și 300 de teze de doctorat, fiecare teză de doctorat având câteva sute de pagini”.
Efort coordonat ca premierul Ciucă, șeful PNL, să scape de acuzația de plagiat
Amintim că jurnalista de investigație Emilia Șercan a analizat teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă și a constatat că zeci de pagini sunt plagiate. Oficial, însă, singura instituție abilitată să stabilească dacă există un plagiat sau nu este CNATDCU.
Numai că analiza a fost blocată în instanță la solicitarea chiar a premierului, care altfel pretindea că nu are nicio problemă să-i fie analizată teza.
Un prim verdict favorabil a venit din partea judecătoarei Ionela Tudor, care, în motivarea hotărârii, s-a apucat să facă politică, pretinzând că e nevoie de stabilitate politică în actualul context.
Al doilea verdict a venit din partea judecătorului Marius Iosif, care imediat după a ieșit la pensie. Există suspiciuni că procedura de repartizare aleatorie a dosarului a fost viciată prin „metoda coperta”, ca dosarul să ajungă chiar la Iosif. În trecut, acest judecător a avut funcții în care a fost numit chiar de miniștri PNL ai Justiției.
14 ONG-uri au sesizat Inspecția Judiciară cu privire la suspiciunile din acest traseu în instanță, dar plângerea a fost clasată.
În paralel, ministrul PNL al Educației, Sorin Cîmpeanu, a prezentat proiectele noilor Legi ale Educației, aflate în dezbatere publică. Una dintre ele, cea privind Învățământul superior, prevede desființarea CNATDCU, instituția care ar trebui să analizeze plagiatul lui Ciucă, prin reorganizare și pierderea atribuțiilor specifice. Analiza sesizărilor de plagiat din doctorate ar urma să revină universităților și apoi unui judecător.
Dacă soluția rămâne definitivă în instanță și forma actuală a proiectului de lege intră în vigoare, teza de doctorat a premierului va putea fi verificată doar de către Universitatea Națională de Apărare Carol I, condusă de generalul Dorin Corneliu Pleșcan, care în mai 2022 a fost trecut în rezervă de președintele Klaus Iohannis și înaintat în gradul de gradul de general-maior – cu două stele. Pleșcan este fostul șef de cabinet al premierului Nicolae Ciucă pe vremea când acesta era șef al Statului Major.