M10: Tribunalul Bucureşti şi Judecătoriile de Sector au sesizat CCR cu privire la numărul minim de semnături care trebuie depuse pentru candidatura la alegerile locale
Tribunalul Bucureşti şi Judecătoriile de Sector au decis să trimită la Curtea Constituţională excepţia de neconstituţionalitate ridicată de M10 Bucureşti, 200 pentru Bucureşti, Noua Republică, Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor şi Uniunea Creştin Democrată din România cu privire la numărul minim de semnături care trebuie depuse în vederea candidaturii la alegerile locale, se arată într-un comunicat al M10.
Curtea Constituţională a fost sesizată cu privire la articolul 49 alin. 2 din Legea nr. 115/2015 care prevede că pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi pentru fiecare listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean trebuie depusă o listă de susţinători care să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează.
Astfel, cele cinci construcții politice au depus în Bucureşti liste de susţinători cu doar 3 semnături, numărul legal de semnături pentru înființarea unui partid politic.
Potrivit acestora, ”numărul ridicat de semnături solicitate este discriminatoriu pentru iniţiativele politice noi şi menţine monopolul partidelor politice vechi. În plus, numărul foarte mare de semnături solicitate de legea 115/2015 este semnificativ crescut prin comparaţie cu cel din alte ţări europene, fiind necesară o aliniere la normele şi practicile europene. Astfel, pentru primăria din Londra sunt necesare doar 330 de semnături, iar pentru primăria din Berlin sunt necesare doar 250 de semnături. Pentru primăria Municipiului Bucureşti sunt cerute, însă, cca. 18.000 de semnături”.
”M10, 200 pentru Bucureşti, Noua Republică, PACT şi UCDR militează pentru reforma procesului electoral şi liberalizarea vieţii politice. Considerăm că reducerea la 3 a numărului minim de semnături cu care se poate înfiinţa un partid politic în România este un prim pas spre liberalizarea vieţii politice, dar este inutil în condiţiile în care: Pragul electoral s-a menţinut la 5%; Numărul de semnături necesare pentru a candida la alegerile locale şi parlamentare a rămas foarte mare; Partidele neparlamentare nu au reprezentanţi în secţiile de vot, existând astfel riscuri ridicate de fraudă; Nu există o lege a votului prin internet care să permită exercitarea dreptului la vot a unui număr cât mai mare de persoane din ţară şi din străinătate; A fost promulgată legea care interzice executarea conturilor partidelor parlamentare”, se mai arată în comunicatul citat.
Reprezentanții celor cinci construcții politice solicită Birourilor Electorale de Circumscripţie să comunice public procedura prin care au fost verificate listele de susţinători în întregime.