Premierul Ludovic Orban a anunțat că la Dragomirești se aflăprima capacitate economică ce a achiziționat utilajele necesare și le-a pus în funcțiune pentru producția a două tipuri de măști de protecție. Nouă companii vor produce măști înRomânia, iar alte 19 vor produce combinezoane. Șeful Guvernului a precizat că măștile vor fi comercializate „la prețuri competitive, adică prețuri care le vor face atractive”. Prim-ministrul a mai spus că este luată în calcul instituirea stării de alertă după 15 mai, dar aceasta nu este singura variantă. O decizie va fi luată în jurul datei de 15 mai, în funcție de evoluția epidemiei de coronavirus.
Premieurl Ludovic Orban a declarat, miercuri, că mai multe companii românești vor produce măști și combinezoane. Deocamdată, materialul necesar este importat, dat se vor găsi soluții pentru ca acesta să fie, de asemenea, fabricat în România. Orban a mai spus că măștile de protecție se vor comercializa „la prețuri competitive, adică prețuri care le vor face atractive”. Anterior,Ministrul Economiei, Virgil Popescu, afirmase că o mască ar urma săcoste în jurde2 lei.
„Încă de la început, am avut dificultăți mari cu aprovizionarea spitalelor, ajutarea celor din prima luptă cu epidemia. Ne-am fixat ca obiectiv să producem cantitățile necesare în România. La Dragomirești e prima capacitate economică ce a achiziționat utilajele și le-a pus în funcțiune pentru producerea a două tipuri de măști. Una este N-95. Materialele au fost testate într-un laborator din Belgia și au grad de protecție de 98%. Peste 350.000 de măști vor fi produse zilnic. Tot aici intră în producție măștile chirugicale. Aproape 88% e gradul de protecție. Din astfel de măști se vor face75.000zilnic”, a declarat, miercuri, Ludovic Orban.
Premierul a mai precizat că nouă companii vor produce măști chirurgicale. Mai există un proiect privat susținut, de Ministerul Economiei, pentru a pruduce materialul necesar pentru aceste măști. Deocamdată, România importă acest material.
Despre producția de combinezoane, premierul a spus că au fost autorizate 19 companii. Acesta a dat asigurări că vor fi găsite soluții pentru a se produce și materialul necesar.
Ludovic Orban: Există varianta stării de alertă, dar sunt și altele. Vom lua decizia cu puțin înainte de 15 mai, în funcție de evoluția epidemiei
Dat fiind la mijlocul lunii mai expiră decretul privind instituirea stării de urgență, premierul a susținut că sunt luate mai multe variante în calcul. Una dintre ele este instituirea stării de alertă. Pe de altă parte, este posibil să nu fie necesară nicio formă specială. Totul depinde de evoluția epidemiei de coronavirus,
„Sunt analizate toate posibilitățile: de la prelungirea stării de urgență, instituirea stării de alertă, emiterea ordinului privitor la epidemie cu risc major și varianta în care nu va fi necesară nicio formă specială. Decizia o vom lua pe măsură ce ne apropiem de data de 15 mai și decizia va depinde de evoluția epidemiei”, a punctat Orban.
De altfel, președintele Klaus Iohannis a declarat că, după 15 mai, viața nu va reveni la normal și multe dintrerestricțiivor rămâne în vigoare.
Orban nu crede că restaurantele vor fi deschise în prima fază a relaxării restricțiilor: „În primă fază, e puțin probabilă reluarea activității restaurantelor. Între măsurile de relaxare a restricțiilor vom avea o perioadă de 15 zile, pentru a vedea efectele. În funcție de evoluție, vom lua noi decizii”.
Premierul a dat de înțeles că nu este de acord cu tratarea la domiciliu a infectaților cu COVID-19 asimptomatici sau cu simptome ușoare: „Am pus la dispoziție spații pentru tratare. Vedem ce a fost în alte state, unde s-a permis tratarea asimptomaticilor la domiciliu. În multe situații, aceștia și-au infectat membrii familiei. Se mai amenajeză astfel de spații la Târgu Mureș, la Cluj, în Arad. Încercăm să evităm astfel riscul de infectare a membrilor familiei în cazul tratării la domiciliu”.
Despre românii care pleacă la muncă peste hotare, șeful Guvernului a precizat că, la nivel european, ei fac toate demersurile necesare pentru a le fi asigurate drepturile. În multe cazuri, însă, nu s-a putut face nimic pentru că decizia de plecare a fost luată de oameni în baza relațiilor anterioare pe care le-au avut cu angajatorii, nu pe baza unei colaborări cu agențiile.
„Oamenii pleacă prin intermediul agențiilor de plasare a forței de muncă, acreditate de Ministerul Muncii. Acesta și ministerul de Externe au discutat cu omologii din țările unde ajung românii. Ministrul Transporturilor a emis un ordin special privind deplasarea acestor oameni. România e stat membru UE. Există libertate de mișcare a oamenilor. Fiecare decide să lucreze în altă țară.
A doua formă de deplasare, asupra căreia nu avem posibilitatea de a interveni, e relația persoană dintre angajat și angajatorul la care a mai lucrat. Oamenii să se asigure că, atunci când iau decizia de a pleca, au contract de muncă clar, care să stipuleze chestiunile ce țin de cazare, protecție, salariu”, a explicat premierul.
Precizarea vine în contextul în care circa 300 de români care lucrează la un abator în Germania au fost depistați cu COVID-19.Ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu, a declarat că cinci persoane au necesitat spitalizare, una având nevoie de ventilare mecanică.