Ludovic Orban: „E mult mai simplu să respecți aceste minime reguli decât să te îmbolnăvești. Avem nevoie de fiecare român să aibă un comportament responsabil” / Principalele declarații ale premierului (VIDEO)

Premierul Ludovic Orban a venit, duminică seară, în studioul B1 TV, pentru o discuție despre cele mai importante subiecte de pe agenda publică alături de Tudor Mușat. Prim-ministrul a vorbit despre situația sanitară din România, economie, noul coronavirus și cei care îi neagă existența, protestul din Piața Victoriei și proiectul de lege privind carantina și izolarea, deciziile CCR din timpul pandemiei de coronavirus, dar și despre negocierile pentru Primăria Capitalei și criticile aduse de Dan Barna.

Principalele declarații ale premierului Ludovic Orban, în direct pe B1 TV

• Situația de moment din România. Este o situație care ne îngrijorează și, analizând creșterea numărului de cazuri, am dispus o serie de măsuri. Soluția cea mai simplă este să îi convingem pe români să respecte regulile, să îi convingem pe toți actorii instituționali, indiferent că sunt din zona publică sau privată, care au responsabilități în aplicarea legislației, în implementarea regulilor, să respecte aceste reguli, purtatul măștii, păstrarea distanței fizice de protecție sanitară, care este de 1,5 metri. Chiar și afară, când ne apropiem unul de celălalt, dacă particulele de lichid care ies sunt inspirate, se poate transmite virusul.
• E mult mai simplu să respecți aceste minime reguli decât să te îmbolnăvești, iar atunci când te îmbolnăvești nu e vorba numai de tine, că nu trăim singuri în societate. Când te îmbolnăvești, îi pui în pericol pe cei care îi iubești, pe cei apropiați, în primul rând familia, părinții, soția, copiii, prietenii, rudele, colegii.
• Asta este realitatea. Guvernul, cu toate autoritățile de control pe care le are, cu Poliție, cu Jandarmerie, Inspecția Muncii, Autoritatea Sanitar Veterinară, Autoritatea de Protecția Consumatorului și toate celelalte entități care sunt implicate în respectarea acestor reguli, nu poate să controleze tot ce se întâmplă în fiecare terasă, în fiecare magazin. Sigur că suntem pe teren, avem mobilizare maximă, cred că s-a văzut clar că este o mobilizare fără precedent, care a fost făcută pentru a asigura respectarea acestor reguli. Pe de altă parte, avem nevoie de fiecare român să aibă un comportament corect, responsabil.
• Despre mesajele prin care e negată existența virusului. Din păcate, ne confruntăm cu o campanie foarte ciudată. Este un adevărat bombardament de informații false. Negaționiștii, cei care neagă existența virusului, cei care sunt promotorii teoriei conspirației. O mulțime de lansatoare de astfel de mesaje pur și simplu transmit foarte intens și foarte bine gândit acest set de mesaje, care instigă lumea să nu respectă niște reguli care sunt respectate în mod firesc.
• Întrebat cine sunt aceste lansatoare. Multe tipuri de lansatoare. Credeți că s-a născut mitingul din Piața Victoriei din senin? A fost pregătit, sunt niște pagini, site-uri de pe care s-a făcut mobilizarea la miting. Eu, sincer, nici nu înțeleg de ce au protestat, că nu vor să poarte mască? Păi, purtatul măștii este principala formă de apărare împotriva virusului. (…) Sunt anumite tipuri de mesaje.
• (…) Sunt anumite tipuri de mesaje și einteresant că nu există numai la noi. Ele sunt lansate și în alte societăți europene și parcă nu poate fi o coincidență să aibă cam același conținut. Sigur, în limba română lansate și lansate în general de niște personaje care au istorii interesante. Singurul mesaj pe care îl transmit este să nu se ia după astfel de mesaje. E interesant că unele sunt clipuri, clipuri care instigă la refuzul de a purta mască, care arată clar că au fost filmate, că s-au cheltuit bani ca să se filmeze astfel de clipuri, în care se pompează în sponsorizare, care nu se rostogolesc simplu. Ca să nu mai zic că există și anumiți vectori de mesaj, inclusiv în media, care pur și simplu susțin acest mesaj aberant. Parcă obiectivul acestui mesaj este să se genereze un număr cât mai mare de îmbolnăviri și să existe o pierdere a încrederii cetățenilor în autorități. Îmi pare rău, cred că defapt urmăresc niște obiective perverse, nu obiectivul în sine.
• Despre proiectul de lege privind carantina și izolarea. L-am văzut, astăzi, pe domnul Cazanciuc care a criticat legea (n.r. – privind carantina și izolarea). Legea, care este în dezbatere, în Senat, este legea care a fost dezbătută în Camera Deputaților. În Camera Deputaților și-a pus amprenta majoritatea din Camera Deputaților. Majoritatea PSD-Pro România-ALDE. Practic, Cazanciuc critică colegii lui din partid care au votat legea care a ieșit în forma în care a ieșit din Camera Deputaților. Sigur, eu n-am pretenția că proiectul de lege inițiat de Guvern este perfect, dar acest proiect de lege este indispensabil. Uități-vă ce se întâmplă, alte țări iau decizia de a introduce în carantină sau în izolare cetățenii români care se duc în țările respective. Asta e cea mai bună dovadă că măsura izolării, măsura carantinei, măsura tratării în spitale sau sub supraveghere medicală sunt măsuri care există în toate țările europene. Cramponarea asta de un discurs fără sens, care n-are absolut niciun fel de logică, până la urmă face rău Românie, face rău societății în ansamblul său.
• Despre noul coronavirus. Este de domeniul evidenței pentru orice om cu bun simț, care are o minimă dorință de a se informa, că avem de-a face cu un virus, avem de-a face cu un virus periculos, care a provocat milioane de îmbolnăviri și care a provocat aproape 600.000 de decese la nivel mondial. Să negi existența virusului, să bagatelizezi acest pericol… inclusiv ce se întâmplă la noi a arătat foarte clar că acest virus este periculos. Sigur că la marea majoritate nu dă simptome grave. Trebuie să se îmbolnăvească cineva din familie ca un om să înțeleagă pericolul? Sau – Doamne, ferește! – să moară cineva din familie ca să se trezească oamenii și să înțeleagă acest pericol? Pericolul există și e un pericol mare, care pândește pe oricine nu respectă regulile.
• Despre ritmul de testare pentru coronavirus. Am fost acuzați că nu testăm suficient. Am crescut constant capacitatea de testare, de la 400, 500 de teste, câte se puteau face în primă fază a epidemiei, am ajuns astăzi la o capacitate de peste 18.000 de teste. De la câteva centre de testare, am ajuns la peste 125 de centre de testare. Acum ni se reproșează că testăm prea mult. Păi, să se hotărască! Ori testăm prea puțin, ori testăm prea mult? Noi testăm atât cât este necesar, după metodologia, după protocolul care este stabilit de Institutul Național de Sănătate Publică. Nu hotărâm noi câte persoane sunt infectate, aia rezultă din știință, din tehnica aparaturii de tip Real Time PCR.
• Despre eventuale relaxări sau introduceri de restricții. Repet la fiecare ieșire publică, nu vrem să mai introducem nicio restricție. Nu vrem să mai luăm nicio măsură care să afecteze economia. Dimpotrivă, am pus la punct un plan pentru relansarea economică, pentru că nu vrem ca oamenii să fie afectați să își piardă locurile de muncă, să le scadă veniturile. Dimpotrivă, ne dorim să revenim cât mai repede la o economie care să funcționeze cât mai aproape de normal.
• Întrebat dacă e exclusă orice nouă instituire de restricții. Eu spun că nu dorim să ajungem aici. Obiectivul nostru este să nu mai luăm nicio măsură de restricție și să și putem continua măsurile de relaxare, care nu au rămas foarte multe.Să știți că alte țări nu au avut strategia de ridicare a restricțiilor, de relaxare așa cum am gândit-o noi, etapizată, din 15 în 15 zile, luate în ordinea activităților care, pe baza evaluărilor de risc epidemiologic, prezentau cel mai mic risc epidemiologic. Noi am avut o gândire foarte bine pusă la punct. În alte țări nu s-a procedat în felul acesta.
• Despre deciziile CCR din timpul pandemiei. Vă readuc aminte că în timpul pandemiei a existat o decizie a CCR în care cei aproape 200.000 de cetățeni care au fost sancționați pentru nerespectarea regulilor, au fost absolviți de obligația de a plăti amenda pentru nerespectarea legii. Noi am avut în perioada asta decizii ale CCR, decizii ale diferitelor autorități – vă dau numai un exemplu, în Legea 55 nu ni s-a mai permis detașarea așa cum s-a făcut în perioada stării de urgență. S-a introdus obligarea pentru ca să poți să detașezi un cadru medical acolo unde ai nevoie, pentru că îmbolnăvirile nu sunt uniforme în țară și nu țin cont de capacitatea de tratare care există într-un județ sau într-o localitate, iar pentru asta ai nevoie întotdeauna să mobilizezi resurse umane la DSP, la spital, acolo unde ai un număr mai mare de cazuri. S-a introdus pârghia detașării cu acordul angajatului și cu acordul șefului angajatului. Am ajuns în situația în care trebuie să ducem pacienți cu elicopterul în spitale unde există cadre medicale care pot să le confere tratamentul necesar. Sunt multe și multe, n-aș vrea să mai trec acum în revistă toate bețele care ne-au fost puse și sabotajul uneori sistematic pe care l-am avut din partea altora. Cetățenii care nu respectă legea, trebuie să știe că sunt pasibili de amendă, iar în cazul în care în mod deliberat răspândesc virusul, sunt pasibili de dosar penal.
• Eu nu pot să mă bazez pe o comunicare a Curții. Curtea transmite către Monitorul Oficial decizia și motivarea când finalizează decizia și motivarea. Eu, atunci când elaborez un proiect de act normativ, îl elaborez pe baza deciziei și a motivării care este publicată în Monitorul Oficial. De unde știu eu cum va arăta forma finală a deciziei și a motivării? De altfel, până nu intră în vigoare, cum să inițiez eu un proiect de act normativ până nu intră în vigoare o decizie a CCR care să mă facă să înțeleg ce trebuie modificat? Mai mult decât atât, nici nu era obligația Guvernului să inițieze proiectul de lege – sigur, noi l-am inițiat. Imediat ce am avut motivarea, în două zile am elaborat proiectul de act normativ și luni l-am adoptat, în ședința de Guvern.
• La fel a fost povestea și cu Legea 55, când s-a trecut de la starea de urgență, la starea de alertă. Am fost în aceeași situație, ne-am trezit cu o decizie a CCR care a apărut tot joi, ceva de genul. Am lucrat sâmbătă, duminică și luni am adoptat proiectul de lege, și l-am trimis în Parlament. Credeți-mă, nu că trebuie să fim criticați, ci am avut o reacție imediată, iar noi întotdeauna trebuie să găsim soluții la niște situații cu care alte guverne nu s-au confruntat în Europa, pentru că n-a existat nicăieri o asemenea contestare, anulare a cadrului legislativ.
• Problema e că noi am fost lăsați, de trei ori în cursul acestei epidemii, fără instrumente fundamentale în posibilitatea de a ne lupta contra epidemiei. La fiecare am avut reacție imediată. Niciun proiect de lege nu este absolut perfect, orice contribuție care vine să îmbunătățească o lege este bine venită, dar tergiversarea în adoptarea unui proiect de lege, mai ales într-o situație în care ne găsim… Parcă cineva vrea să crească numărul de cazuri, parcă cineva vrea, cu orice preț, să creeze percepția că Guvernul nu are capacitatea de a gestiona situația. Cu ce preț se face lucrul acesta?
• Premierul susține că a evitat confruntările politice în timpul pandemiei. Eu m-am ferit cât am putut să vorbesc ca un om politic. Toate mesajele pe care le-am dat în perioada asta au fost mesaje care s-au întemeiat pe rațiuni care țin de sănătatea publică. Sunt obligat să răspund, pentru că văd o mulțime de luări de poziții politice care sunt absolut aberante și care n-au nicio legătură cu interesul public. Eu am evitat cât am putut să am confruntări de natură politică în perioada asta, pentru că asta așteaptă oamenii de la Guvern, de la mine, de la autorități. Să ne dedicăm rezolvării problemelor cu care se confruntă România, probleme multiple. Epidemie, criză economică, am avut secetă, am avut inundații. La fiecare dintre problemele acestea, oamenii așteaptă răspunsuri, așteaptă soluții, așteaptă să venim în sprijinul și în ajutorul lor. Cu asta m-am ocupat în toată perioada asta.

• Sunt obligat să răspund pentru – și astăzi am văzut de la un lider de la care mă așteptam, totuși, să stăpânească mai bine domeniul respectiv, că nouă de fapt nu ne trebuie lege și că avem un regulament sanitar internațional, care poate să fie baza pentru toate măsurile de încălcare a drepturilor omului. Cum să spui așa ceva? Regulamentul sanitar internațional nu are valoare de tratat. Nu a fost ratificat de Parlamentul României și nu constituie izvor de drept pentru România.

• Despre criticile lansate de Dan Barna, liderul USR. M-aș fi așteptat să îmi spună lucrul acesta la întâlnirea pe care am avut-o, că domnul Barna s-a dus în piață după ce a avut o întâlnire cu mine. Am avut o întâlnire cu domnul Barna și cu domnul Cioloș, ca să discutăm despre eventuale înțelegeri pentru locale. Chiar am rămas surprins să văd mesajul respectiv.

• Despre economie. Am prezentat programul economic și ne-am angajat că, în termen de o lună de zile, adoptăm cele mai multe acte normative necesare pentru implementarea măsurilor. Am primit aprobarea de la Comisia Europeană pentru schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari, care nu sunt IMM, și vom adopta în ședința de Guvern de săptămâna viitoare actul normativ. De asemenea, pregătim un act normativ important care vine și în sprijinul angajaților, și în sprijinul companiilor. (…) Dacă o companie are probleme, i s-au redus comenzile, i s-a redus cifra de afaceri, să zic cu 70%, ca să nu dea afară oamenii – pentru că orice companie, mai ales companii care, de exemplu, produc sau companii din IT, din domenii unde necesită o înmagazinare de cunoștințe, abilități – în situații de crize de genul acesta, care sunt declanșate crizele de niște factori care vor dispărea în timp, pe perioada crizei respective dacă un angajator nu are nevoie de angajat 20 de zile pe lună și are nevoie de el doar 16 zile lună, 16 zile pe lună plătește angajatul sau 14 zile, sau 12 zile. Restul îl plătește statul din fonduri de șomaj. În felul acesta, sunt reduse costurile pe care le are firma cu plata salariilor și nici nu este dat afară nimeni.

• Despre alegerile pentru Primăria Capitalei și negocierile politice premergătoare. Eu am arătat foarte clar că am pus pe prim plan obiectivul de a câștiga alegerile în București, de a scăpa de domnia asta a incompetenței și relei-voințe care a fost instaurată de PSD în București. Deși PNL este cel mai puternic partid, am renunțat să susținem un candidat propriu și am decis să îl susținem pe Nicușor Dan ca și candidat, știind că Nicușor Dan este candidatul unei alte formațiuni politice. Cred că am arătat că suntem dispuși la sacrificii și că suntem dispuși să renunțăm la o serie de lucruri, dar nu putem renunța la ceea ce ne conferă nouă identitate. Nu putem renunța la niște lucruri care sunt fundamentale în activitatea noastră politică. Adică există o limită în discuții și în negocieri, iar o astfel de chestiune, după ce discuți cu mine despre posibile înțelegeri pe plan local, să dai o tură prin Piața Victoriei și spui că Guvernul Orban a pierdut de sub control (n.r. – gestionarea crizei COVID-19), să spui că planul nostru economic e de fapt un plan electoral și că România are nevoie de un adevărat plan economic, nu este cea mai bună formă de a purta negocieri. În discursul meu public m-am ferit întotdeauna să spun lucruri critice despre cei pe care îi consider potențiali parteneri și cei alături de care, ăsta este adevărul, ne-am luptat o bună bucată de vreme împotriva unui PSD periculos pentru România, care dăuna grav României. Nu cred că este momentul ca din motive egoiste sau din dorința de a mai câștiga niște voturi, această formă de colaborare să fie afectată.

România, 32.535 de cazuri confirmate de COVID-19 și 1.884 de decese

Cel mai recent bilanț arată că, la nivel național, 32.535 de persoane au fost diagnosticate cu infecție cu coronavirus, dintre care 456 reprezintă cazuri noi de îmbolnvărie. Dacă 23.387 de pacienți confirmați cu COVID-19 s-au vindecat, 1.884 au murit, iar alți 243 sunt internați în secțiile de terapie intensivă din țară.

Numărul de cazuri confirmate deCOVID-19pe județe, potrivit raportării Institutului Național de Sănătate Publică, arată în felul următor: Alba 493, Arad 714, Argeș 1.349, Bacău 746, Bihor 708, Bistrița-Năsăud 631, Botoșani 1.073, Brașov 1.997, Brăila 298, Buzău 794, Caraș-Severin 128, Călărași 209, Cluj 762, Constanța 542, Covasna 329, Dâmbovița 935, Dolj 387, Galați 1.239, Giurgiu 283, Gorj 422, Harghita 380, Hunedoara 709, Ialomița 522, Iași 1.070, Ilfov 899, Maramureș 236, Mehedinți 263, Mureș 810, Neamț 1.003, Olt 368, Prahova 765, Satu Mare 82, Sălaj 121, Sibiu 699, Suceava 4.167, Teleorman 179, Timiș 600, Tulcea 203, Vaslui 231, Vâlcea 115, Vrancea 1.236. Capitala are 3.801, iar alte 37 sunt de proveniență neprecizată.