Liviu Dragnea are un nou plan de a scăpa de închisoare. Legea medievală votată de Parlamentul englez pe care o invocă

Liviu Dragnea a cerut din nou să fie eliberat din închisoare, susținând că se află în detenție pe nedrept. Fostul lider PSD a invocat „habeas corpus”, un act adoptat de Parlamentul englez în 1679, care prevede că orice deținut are dreptul să ceară revizuirea sentinței, dacă crede că a fost condamnat pe nedrept. Solicitarea fostului președinte al Camerei Deputaților a fost retrimisă de Curtea Supremă la Tribunalul București. Liviu Dragnea ispășește o condamnare de 3 ani și 6 luni de închisoare, primită în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman. La momentul declarării aceste sentințe, el avea deja o condamnare cu suspendare în dosarul Referendumul. El este vizat și în dosarul Tel Drum.

Liviu Dragnea invocă o lege veche a Parlamentului englez, pentru a ieși din închisoare

Fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, se află în detenție de la finele lunii mai 2019. De atunci, el a recurs la mai multe căi extraordinare de atac, în încercarea de a scăpa de închisoare, dar fără succes. De data aceasta, el a depus prin intermediul avocaților o contestaţie la executare, în care care invocă „habeas corpus”, o lege cu caracter constituţional adoptată de Parlamentul englez în 1679.

„Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petentul condamnat, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de 79 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă”, se arată în decizia Curții Supreme, care a trimis cererea la Tribunalul București.

Eveniment - 19 nov, 17:53

Încă o problemă legată de recalcularea pensiilor. Cum a tranșat situația Curtea Supremă

Liviu Dragnea susține că a fost condamnat pe nedrept deoarece completul de trei judecători de la Curtea Supremă care a pronunțat sentința nu era specializat să judece faptele de corupție. De altfel, fostul lider al social-democraților încă din timpul judecării a criticat de mai multe ori modul în care s-a alcătuit completul.

De data aceasta, Dragnea invocă o altă decizie a CCR, una din octombrie 2019.

Solicitarea lui Liviu Dragnea s-a tot plimbat printre instanțe. A fost depusă la Tribunalul București, care a trimis-o Curții Supreme, pe motiv că el nu are competențe în acest caz. La rândul ei, Curtea a retrimis-o Tribunalului.

Fostul lider PSD, condamnat cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman

De la finele lunii mai 2019, Liviu Dragnea ispășește o condamnare de 3 ani și 6 luni de închisoare, primită în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman. El a fost găsit vinovat pentru instigare la abuz în serviciu.

Procurorii DNA au susținut, la acea vreme, că Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica au fost angajate la Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman și primeau salarii de la instituție deși, de fapt, lucrau la sediul organizației PSD Teleorman, condusă atunci de Dragnea. Tot Dragnea conducea și Consiliul Județean Teleorman, instituție care avea în subordine DGASPC-ul.

Dragnea a fost acuzat că a determinat-o pe Anisa Niculina Stoica să se angajeze şi să fie remunerată la DGASPC Teleorman. El a mai fost acuzat că s-a folosit de puterea funcției sale pentru a se asigura că aceste două femei rămân angajate la Protecția Copilului. De asemenea, a determinat-o pe fosta directoare a DGASPC, Floarea Alesu, să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu.

Liviu Dragnea „a adoptat o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute”, au motivat judecătorii.

Liviu Dragnea, vizat și în alte dosare

La momentul pronunțării sentinței cu executare în acest caz, Liviu Dragnea avea deja o condamnare la doi ani cu suspendare în dosarul Referendumul. În acest caz, procurorii l-au acuzat că, în timpul referendumului din 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte, a pus la punct un sistem menit să deturneze rezultatul votului, astfel încât să se întrunească cvorumul necesar demiterii. El a cerut de mai multe ori anularea și a acestei condamnări, cu argumentul că motivarea deciziei definitive nu a fost semnată de aceiaşi judecători care au pronunţat-o.

Fostul lider al social-democraților mai este urmărit penal, încă din 2017, în dosarul Tel Drum, în care este acuzat că, în perioada în care conducea CJ Teleorman, ar fi favorizat această companie la contractele cu statul. Procurorii cred că Dragnea controlează din umbră compania Tel Drum. În octombrie 2019, Călin Nistor, la acea vreme procuror-șef interimar al DNA, declara că până la finalul anului va fi dată o soluție legală în acest dosar. Nu s-a întâmplat asta.