Liderii politici care profită de pandemia de coronavirus pentru a pune mâna pe întreaga putere și a aluneca spre dictatură

Publicat: 01 04. 2020, 22:01
foto: Hepta.ro / Sputnik / Sergey Guneev

Există lideri ai mai multor țări care profită de starea de urgență ca să alunege spre dictatură și în acest fel, să pună mâna pe întreaga putere.

Premierul Ungariei guvernează prin decret pe termen nelimitat

În Ungaria, un proiect de lege adoptat luni i-a înmânat prim-ministrului Viktor Orban puterea de a guverna prin decret, pe termen nelimitat.

Respectivul decret îi dă autoritatea de a-i pedepsi pe jurnaliști dacă guvernul crede că raportarea nu este corectă și permite guvernului să sancționeze sever pe cetățeni pentru încălcarea noilor reguli. De asemenea, tot acest decret împiedică organizarea oricăror alegeri sau referendumuri în timp ce măsurile sunt în vigoare, potrivit CNN.

Măsura luată de premierul Ungariei este poate cea mai flagrantă modalitate de a prelua puterea în timpul pandemiei.

În Israel și Rusia, pacienții sunt urmăriți cu ajutorul intrumentelor electronice

La începutul acestei luni, prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, a fost criticat după ce guvernul său a aprobat urmărirea electronică a pacienților, folosind tehnologia care fusese utilizată anterior doar în lupta împotriva terorismului.

Urmărirea electronică a pacienților cu coronavirus din Israel permite Agenției Israeliene de Securitate sau Shin Bet să țină evidența cetățenilor prin utilizarea codurilor numerice personale și a numerelor de telefon.Netanyahu a apărat aprobarea legislației pentru a permite acest lucru fără supraveghere parlamentară, susținând că „virusul se răspândește într-un ritm uriaș, o întârziere de chiar o oră a acestor instrumente poate duce la moartea multor israelieni”.Knesset a aprobat ulterior utilizarea tehnologiei de urmărire și primirea de rapoarte periodice privind modul în care au fost utilizate informațiile colectate.

În altă ordine de idei, în Rusia, autoritățile folosesc tehnologia de recunoaștere facială pentru a pune mâna pe persoanele care nu respectă carantina și autoizolarea.

Poliția din Moscova a afirmat la începutul acestei luni că sistemul de recunoaștere facială al Rusiei a dus la capturarea și amendarea a 200 de persone.

În Filipine, președintele Rodrigo Duterte și-a acordat puterea de a avea un control mai mare asupra serviciilor publice.

Iar de la Coreea de Sud la Europa de Vest, guvernele alese în mod democratic utilizează instrumente digitale pentru a urmări locul în care se află pacienții cu coronavirus și pentru a monitoriza cât de eficient respectă cetățenii măsurile de distanțare socială.

Cum fac față situației țările cu o democrație bine înrădăcinată

În țările cu tradiții democratice puternice, guvernele pot fi mai bine trase la răspundere de instituțiile publice. Acest lucru este puțin mai dificil de făcut în țările în care principiile democratice au fost subminate.

„Problema sistemelor slabe precum Ungaria este că Orban a erodat democrația de mult timp și va dori să transforme asta în ceva normal… Si s-ar putea să-i meargă pentru că, în situații de criză, oamenii caută conducere”, a declarat Brian Klaas, profesor asistent de politică globală la Universitatea College London.

În timp ce acțiunile recente ale acestor lideri ar putea părea extreme, ele sunt în mare parte legale. Ceea ce ii pune pe liderii țărilor cu adevărat democratice într-o poziție dificilă.

Legile privind detenția penală ar putea fi, de asemenea, modificate pentru a impune noi măsuri în ceea ce privește carantinarea. Chiar și în țări precum Marea Britanie și Franța, poliția a primit puteri extraordinare pentru a pune în aplicare regulile de distanțare socială.

Cum va arăta lumea după pandemie

Exită teama că liderii unor țări vor provita de toate aceste legi pentru a câștiga puterea politică în anii ce urmează. Cert este că lumea va arăta complet diferit de cum era înainte de pandemie.

„Să profiți de o criză, nu are nimic de-a face cu gestionarea acesteia într-un mod bun. Liderii puternici sau autoritariștii aleși nu ar trebui să fie niciodată confundați cu tehnocrații cu spirit civic… sunt mulți lupi în blană de oaie”, a afirmat Nic Cheeseman, profesor la Universitatea din Birmingham