Parlamentarii au decis să dezincrimineze parţial conflictul de interese. Funcţionarii publici nu vor mai putea fi acuzaţi dacă angajează o rudă, decât dacă procurorii demonstrează că astfel a fost prejudiciat interesul public. Explicaţiile preşedintelui Comisiei juridice din Camera Deputaţilor în acest sens sunt halucinante. Eugen Nicolicea susţine că până acum rudele care au câştigat Nobel nu puteau ajunge în instituţiile publice.
Definiția conflictului de interese a fost schimbată radical, printr-un amendament depus la Comisia Juridică a Camerei Deputaților. Astfel, procurorii trebuie să demonstreze că „esteprejudiciat interesul public".
O sintagmă greu de înteles pentru specialiştii în Drept, însă uşor de descifrat de deputaţii jurişti care au şi un exemplu:
"Dacă angajează o rudă proastă în dauna unui tânăr competent e un prejudiciu, pentru că activitatea instituţiei merge mai rău. Dacă alegi o rudă genială care a luat premiul Nobel în dauna unui prostălau care nu e rudă cu tine, evident că nu e un conflict de interese", a afirmat Eugen Nicolicea.
Cu toate acestea, Nicolicea afirmă că funcţionarii publici îşi puteau angaja rudele şi până acum.
"Păi puteau şi până acum. Asa scrie si la articolul 21. Dacă ai voie sa angajezi și nu ai niciun fel de restricție, vei angaja fără niciun fel de restricție. Fie că am introdus acest amendament sau nu, articolul 21 există. Doar că unii nu înțelegeau legea sau citeau mai greu", a completat Nicolicea.
Liber la nepotism în Parlamentul României: Conflictul de interese a fost dezincriminat în așa măsură încăt politicienii să își poată angaja rudele fără a fi cercetați
#DIRECT_ONE_t2votf#
Într-un editorial pe Hotnews, jurnalistul Dan Tapălagă a atras atenția că odată cu această schimbare sute de primari trimiși în judecată pentru conflict de interese privind acordarea preferențială de contracte către rude vor scăpa de procese.
Aceste modificări, dacă vor trece de plenul Camerei Deputaților și vor ajunge pe masa președintelui Iohannis pentru promulgare, pot fi oprite de șeful statului prin retrimiterea proiectului în Parlament, dar în cazul în care parlamentarii îl voteaza și îl retrimit Iohannis nu va mai putea refuza promulgarea, sau prin trimiterea la Curtea Constituțională.