Korodi Attila, fost ministru al Mediului: Au fost presiuni enorme să lăsăm Gabriel Resources să nu respecte legislaţia / Câteodată am simţit că această companie a jucat foarte puternic şi pentru a câştiga pe bursă

Korodi Attila, fost ministru al Mediului, a declarat că a fost „permanent conştient” că, pe baza legislaţiei de mediu, compania Gabriel Resources nu avea cum să câştige procesul împotriva României. El a precizat că au fost presiuni foarte mari ca aceasta să fie lăsată să îşi desfăşoare activitatea la Roșia Montană fără să respecte legislaţia de mediu. „Câteodată am simţit că această companie a jucat foarte puternic şi pentru a câştiga pe bursă”, a mai precizat Korodi.

Amintim că acțiunile Gabriel Resources au înregistrat o creștere semnificativă pe bursa de la Toronto, pe fondul speculațiilor că România ar putea fi obligată să plătească despăgubiri mari.  Președintele USR, Cătălin Drulă, a trimis sâmbătă dimineață o sesizare oficială la Ontario Securities Commission, instituția care supervizează tranzacțiile bursiere din Canada, pentru a investiga o posibilă manipulare a acțiunilor companiei: „Practic, într-o singură lună, pe baza declarațiilor iresponsabile ale lui Marcel Ciolacu, Marcel Boloș și colegii lor de partid, valoarea acțiunilor s-a dublat. Compania canadiană are acum o capitalizare bursieră de peste 800 de milioane de dolari canadieni, ceea ce reprezintă mai mult de 600 de milioane de dolari. Aproape exclusiv pe baza disputelor din România, acționarii au câștigat mai mult de 300 de milioane de dolari”.

Korodi Attila, reacție după ce statul român a câștigat procesul cu Gabriel Resources în dosarul Roșia Montană

„A fost o perioadă foarte lungă în care eram îngrijorat, ca foarte mulţi oameni, pentru că această companie a construit o retorică foarte periculoasă, (…) a construit o abordare care a amestecat elemente subiective cu elemente obiective.

Eveniment - 01 nov, 11:38

Dosarul Roșia Montană: De ce a contestat Gabriel Resources decizia prin care România a câștigat procesul. Doi dintre arbitri, acuzați de lipsă de imparțialitate

Eram permanent conştient şi eram sigur că pe legislaţia de mediu nu avea nicio şansă să câştige împotriva României, dar când e vorba de un arbitraj internaţional comercial acolo sunt aspecte care puteau influenţa o decizie şi am rămas plăcut surprins de decizia finală.

Pentru că această companie şi pe mine, personal, m-a dat în judecată (…) imediat la sfârşitul primului meu mandat (de ministru al Mediului – n.r.), pe motiv că nu am aplicat legislaţia de mediu, suspendând evaluarea impactului asupra mediului din cauza unor probleme urbanistice şi am câştigat acel proces (…)

Dar a fost o perioadă complicată în care, de foarte multe ori, au fost, pe ascuns sau public, cum a făcut preşedintele Băsescu la depunerea mea de jurământ pentru cel de-al doilea mandat de ministrul al Mediului, au fost presiuni enorme să lăsăm această companie să desfăşoare activitatea fără să respecte legislaţia de mediu, care tocmai a fost construită ca să aibă grijă de siguranţa publică şi de viaţa oamenilor şi a mediului înconjurător. (…)
Succesul se datorează unor oameni perseverenţi, care au ţinut partea legii şi mă bucur că am făcut şi eu parte din acest grup de oameni”, a declarat Korodi Attila, pentru Agerpres.

Korodi Attila, un opozant al proiectului Roşia Montană

El a explicat apoi că a fost un opozant al proiectului Roşia Montană pentru că a ţinut cu legislaţia de mediu.

„De ce am susţinut o cauză? Pentru că eu am văzut întotdeauna că statul român nu are interesul să-şi construiască poziţia proprie, să-şi facă studiile proprii, să facă analizele proprii. Foarte multă perioadă s-a bazat numai pe ceea ce oferea compania. (…)

Niciodată statul român nu şi-a asumat să-şi facă propriile studii şi aici a reieşit şi din dezbaterile parlamentare când a fost constituită comisia specială pe Roşia Montană. Şi în 2014 am cerut, ca ministru, lucrurile acestea (rapoarte tehnice- n.r.), tocmai ştiind că juridic oricând poţi să te conformezi dacă doreşti sau poţi, dar tehnic noi nu putem să ne bazăm numai pe abordarea unei companii sau analizarea rapoartelor lor, a trebuit ca statul român să aibă propriile rapoarte tehnice”, a mai afirmat Korodi.