Klaus Iohannis, mesaj la comemorarea a 79 de ani de la Pogromul din Iași

Klaus Iohannis a transmis, luni, un mesaj cu ocazia comemorării a 79 de ani de la Progromul din Iaşi. Șeful statului a afirmat că rememorarea acestor acte pline de cruzime reprezintă un act necesar pentru păstrarea vie în conştiinţa noastră a memoriei celor dispăruţi. Totodată, Iohannis spune că este și un angajament ferm de a lupta împotriva tendinţelor extremiste care ameninţă pacea socială a societăţii europene din zilele noastre.

Politică - 07 apr, 19:57

Victor Ponta, întrebat dacă Ciolacu evita să-l supere pe Iohannis: “Normal că evita”. Ce dezvăluiri a făcut despre cei doi (VIDEO)

Klaus Iohannis, mesaj la 79 de ani de la Pogromul din Iaşi

Pogromul de la Iași din 27 – 29 iunie 1941 a fost unul dintre cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din România, inițiat de generalul Ion Antonescu, secondat de autoritățile publice locale, împotriva cetățenilor de etnie evreiască din orașul Iași.

La 79 de ani de la acest nefericit eveniment, Klaus Iohannis a afirmat că, astăzi, ura nu se mai măsoară în numărul victimelor întinse pe caldarâm, ci este mascată în tactici populiste insidioase şi se poate ascunde în comentarii sordide pe reţele de socializare.

”În urmă cu 79 de ani, un eveniment sângeros a marcat profund trecutul nostru şi va continua să ne umbrească istoria şi să ne ţină în alertă conştiinţele. Unul dintre cele mai teribile pogromuri din al Doilea Război Mondial s-a petrecut la Iaşi, unde acte de o cruzime greu de imaginat au adus comunităţii locale o tristă faimă de abdicare de la valorile fundamentale ale umanităţii. Evreii au fost vânaţi, maltrataţi şi asasinaţi, inclusiv în curtea chesturii locale, aceste acţiuni extrem de violente prefaţând îmbarcarea evreilor în trenuri de marfă, sub consemnul că vor fi deportaţi. Mii de suflete au fost ucise, în căldura toropitoare a verii, prin sufocare şi deshidratare în trenurile morţii, dintre care mulţi copii şi bătrâni. Până la 13.000 de evrei români au pierit în timpul acestei crime colective, premeditarea genocidului fiind astăzi dovedită de numeroase surse şi probe”, a transmis şeful statului prin Andrei Muraru, Consilier Prezidenţial, Departamentul Relaţii cu Autorităţile Publice şi Societatea Civilă, în cadrul evenimentelor comemorative organizate la Iaşi, transmite Administrația Prezidențială.

Potrivit lui Iohannis, efortul de a înţelege trecutul este întotdeauna şi un avertisment. Totodată, șeful statului amintește că, în 1941, crima a fost ridicată la rangul de virtute, atunci când statul a fost deturnat de la cea mai importantă misiune a sa – apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

“Instituţiile care ar fi trebuit să apere populaţia evreiască împotriva unui act deliberat de asasinat nu doar că nu au făcut-o, ci au acţionat tocmai pentru lichidarea propriilor cetăţeni. Oricâte cărţi se vor scrie, oricâte producţii cinematografice se vor realiza şi oricât de mult se va vorbi despre Pogromul din Iaşi, niciodată nu va fi de-ajuns pentru a înţelege cum a fost posibil un asemenea masacru în mijlocul Iaşului şi de ce nu i-a apărat nimeni pe evreii români”, menționează președintele.

“Gândurile noastre se îndreaptă către toţi cei care, nevinovaţi fiind, au fost exterminaţi la Iaşi, acum aproape opt decenii, în numele unei ideologii odioase. Rememorarea acestor acte pline de cruzime reprezintă un act necesar pentru păstrarea vie în conştiinţa noastră a memoriei celor dispăruţi, dar şi un angajament ferm de a lupta împotriva tendinţelor extremiste care ameninţă pacea socială a societăţii europene din zilele noastre”, a mai transmis preşedintele.

Acesta a continuat precizând că România se schimbă în fiecare zi, însă amintirea faptelor trecutului trebuie să rămână mereu prezentă. Mai mult, monumente, plăci comemorative, pieţe şi, în curând, chiar un muzeu al pogromului, care va putea fi un veritabil centru de cunoaştere şi formare, reprezintă locuri de prezervare şi onorare a memoriei Holocaustului în lupta împotriva uitării.

“Este un motiv de mândrie pentru autorităţile locale şi centrale, care au înţeles nevoia de a da glas memoriei victimelor inocente. Astăzi, ura nu se mai măsoară în numărul victimelor întinse pe caldarâm sau sufocate în trenuri ale morţii, în tirajul ziarelor antisemite, în numărul membrilor organizaţiilor extremiste sau în voturile partidelor care îşi propun anihilarea democraţiei. Astăzi, ura este mascată în tactici populiste insidioase, prin care antisemitismul, xenofobia şi intoleranţa ajung să fie ignorate de către noi pentru că, nu-i aşa, nu se văd atât de strident. Astăzi, ura se poate ascunde în comentarii sordide pe reţele de socializare sau pe forumurile platformelor virtuale”, mai spune Iohannis.

De asemenea, pre;edintele României atrage atenția să nu facem eroarea de a trece prea grăbiţi peste aceste acte de cruzime, considerând că ele aparțin trecutului și nu se pot repeta.

“Să nu devenim, fără să ne dăm seama, martori tăcuţi la relativizarea Holocaustului, la ambiguizarea scopului genocidar, la exonerarea de răspundere a autorităţilor române de atunci, la eroizarea criminalilor”, a continuat preşedintele în mesajul său.

Klaus Iohannois consideră că ”extremismele sunt amplificate de manipulare şi ignoranţă, generate şi de lipsa unei educaţii incluzive de calitate” şi a făcut din nou trimitere la Programul ”România Educată”.

“Reiterez, aşadar, cu acest prilej, angajamentul ferm al statului român pentru combaterea antisemitismului, urii şi rasismului, precum şi pentru descurajarea oricăror încercări de negare şi falsificare a istoriei Holocaustului, prin reabilitarea celor care se fac vinovaţi de crime de război şi genocid”, a mai afirmat preşedintele.

Pogromul de la Iași și „trenurile morții”

Episodul Pogromului de la Iași a fost inclus în studiile despre Holocaust, iar câțiva istorici s-au aplecat asupra acestuia atunci când au trecut în revistă, destinul evreilor din România în perioada de la instaurarea regimului carlist și până la 1944.

În cadrul episodului cunoscut ca și Pogromul de la Iași din data de 29 și 30 iunie 1941, au fost uciși cam o treime din evreii orașului, peste 14.000 doar în două zile. Au existat procese și dosare deschise pentru acești criminali de la Iași între anii 1944-1948, dar acestea au fost ascunse aproximativ o jumătate de secol.

Miile de evrei care au supravieţuit masacrului de la Chestură, au fost duşi la gară fiind umiliţi, jefuiţi, şi bătuţi înainte de a fi înghesuiţi în vagoane de marfă închise ermetic.Trenurile morţiiau circulat cu viteză redusă între diferite gări din Moldova, câteodată în direcţii dus-întors.

În primul tren, care urma să plece în direcţiaCălăraşi, au fost băgaţi 5.000 de evrei dintre care, după 7 zile pe traseu au supravieţuit 1.011. Alţi 2.000-2.700 de evrei au fost înghesuiţi în trenul cu direcţiaPodu Iloaiei, din aceştia, din cauza asfixierii şi a deshidratării au supravieţuit numai 700. În gări nimeni nu avea voie să se apropie de trenuri, să le dea muribunzilor apă sau să le deschidă uşile vagoanelor pentru a lua aer, a scoate cadavrele, a le acorda vreun ajutor medical, umanitar.

Cadavrele au fost jefuite şi îngropate în gropi comune, în preajma gărilor de pe traseu.