Klaus Iohannis, la Bucharest Forum 2021: Criza sanitară ne-a arătat că securitatea și reziliența rămân nucleul de forță al fiecărui stat / Am convingerea că proiectul Neptun Deep va demara cât mai curând
Provocările din sfera sanitară, energetică sau a securității nu vor înceta să existe, motiv pentru care trebuie să ne mobilizăm adecvat, în raport cu interesele strategice naționale și regionale, pentru a ne asigura reziliența și securitatea, a fost mesajul transmis de președintele Klaus Iohannis, joi, la Bucharest Forum 2021, prin vocea consilierului prezidențial Cosmin Marinescu.
„Criza sanitară ne-a arătat că securitatea și reziliența rămân nucleul de forță al fiecărui stat”, spune președintele Klaus Iohannis
Șeful statului a felicitat Institutul Aspen România – organizatorul evenimentului – pentru că aniversează 15 ani de la înființarea institutului, dar și un deceniu de la primul Bucharest Forum.
„Am oferit Înaltul Patronaj acestei ediții aniversare ca recunoaștere a eforturilor depuse de către fondatorii și reprezentanții Institutului Aspen în promovarea dialogului aprofundat dintre guverne și mediul privat, în domenii cheie precum securitatea, economia, energia, tranziția verde și cea digitală. După aproape doi ani de la declanșarea acestei pandemii cu efecte profunde la nivel global, dialogul deschis este astăzi mai necesar ca oricând. Criza sanitară reprezintă nu doar o lecție dură, ci și prilejul de a genera o schimbare a modelelor de dezvoltare a statelor și de apariție a unei noi paradigme în economie, cu accent pe securitatea sanitară, energetică sau alimentară”, a punctat Klaus Iohannis.
Potrivit Președintelui, ne confruntăm în acest an cu provocarea unei crize generate de creșterea puternică a prețurilor la energie.
„Consider că se impune o abordare convergentă, pe termen mediu și lung, la nivelul întregii Uniuni Europene, care să țintească problemele structurale ale sectorului energetic, dar și pe cele ale pieței comune în domeniul energiei. Reducerea dependenței de furnizorii terți, din afara Uniunii, creșterea independenței energetice și diversificarea surselor de aprovizionare cu energie sunt doar câteva dintre soluțiile sustenabile pe care trebuie să mizăm. În acest scop, am solicitat luna trecută Comisiei Europene includerea energiei nucleare și a gazului natural în Actul delegat din cadrul pachetului legislativ al Taxonomiei, care să fie prezentat cât mai curând posibil”, a adăugat el.
România, spune Klaus Iohannis, beneficiază de un mix energetic echilibrat, dar avem nevoie de noi capacități energetice sustenabile, care să confirme potențialul de a deveni un jucător regional important în acest domeniu.
„Proiectele de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră sunt o oportunitate pe care trebuie să o valorificăm responsabil. Am convingerea că proiectul Neptun Deep, care va fi gestionat de OMV-Petrom și Romgaz, va demara cât mai curând și va reprezenta un model pentru inițiativele viitoare. În domeniul energetic nuclear, avem o cooperare foarte bună cu partenerul nostru strategic, Statele Unite ale Americii, cu care am încheiat recent un acord prin care România se pregătește să integreze Reactoarele Modulare Mici în sistemul energetic național. România vizează să atingă, pe termen lung, un echilibru eficient între reactoarele CANDU și noile tehnologii, contând în acest sens și pe o strânsă colaborare cu Franța, în baza parteneriatului nostru strategic”, a mai spus Klaus Iohannis.
Capacitatea de adaptare a unei economii, a continuat el, se află în strânsă legătură cu gradul de digitalizare.
„Pandemia a accelerat puternic tendințele către robotizare, utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor blockchain și, proporțional, nevoia de adecvare a securității cibernetice. Investițiile în inovare tehnologică și transformare digitală sunt în creștere și îmbracă forme tot mai variate. România și-a propus, pentru perioada următoare, mai mult decât o simplă recuperare a decalajelor pe zona de societate digitală. Astfel, măsurile de sprijinire a tranziției digitale reprezintă o cincime din totalul de 29 de miliarde de euro al Planului Național de Redresare și Reziliență. Aceste măsuri pot susține un salt tehnologic de anvergură, prin investiții semnificative în infrastructura IT&C, dar și prin sprijinirea inovării, a integrării noilor tehnologii și a dezvoltării de competențe digitale adaptate”, a explicat președintele Iohannis.
România ocupă locul 4 în UE ca număr de absolvenți în Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor
„Este momentul să fructificăm acest atu valoros. Prin implicarea directă a mediului de afaceri din sectorul IT&C românesc, sunt convins că putem deveni un hub de inovare digitală. În acest sens, ne bucurăm că România a devenit țara gazdă a Centrului European Industrial, Tehnologic și de Cercetare în materie de Securitate Cibernetică, cu rol esențial în asigurarea securității digitale, precum și a rețelelor informatice în domenii vitale, precum sănătatea, transporturile, energia ori piețele financiar-bancare”, a subliniat Președintele României.
Criza sanitară ne-a arătat că securitatea și reziliența rămân nucleul de forță al fiecărui stat, mai spune Președintele.
„Instrumentele necesare protejării depline împotriva utilizării malițioase a noilor tehnologii excedează, însă, capabilitățile unei singure țări, astfel încât numai împreună putem reduce riscurile induse de aceste pericole. România susține necesitatea dialogului internațional extins pentru conturarea regulilor privind tehnologiile emergente, în linie cu principiile și valorile democratice cu care noi ne identificăm: protejarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale și respectarea statului de drept. Din această perspectivă, este deosebit de importantă asigurarea coordonării și complementarității inițiativelor derulate de către Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană”, a mai afirmat el.
Inițiativa României de a înființa Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență la București se înscrie chiar în acest efort comun, a explicat Klaus Iohannis, care spune că acest centru „va constitui un pol de excelență și un furnizor de expertiză pentru NATO și comunitatea europeană”.
„Provocările din sfera sanitară, energetică sau a securității nu vor înceta să existe, de aceea trebuie să ne mobilizăm adecvat, în raport cu interesele strategice naționale și regionale, pentru a ne asigura reziliența și securitatea. Felicit încă o dată Institutul Aspen România pentru crearea platformei de dialog Bucharest Forum. Numai prin dialogul consistent dintre organismele interne și internaționale, mediul de afaceri și societatea civilă vom putea identifica instrumentele optime în raport cu provocările economice și sociale actuale. Modul în care acționăm astăzi configurează capacitatea noastră de răspuns de mâine. Vă doresc sănătate și mult succes în continuare!”, a conchis șeful statului.