Klaus Iohannis: Dragi români, vă îndemn să fim mereu mândri de Drapelul Naţional şi de istoria pe care o poartă

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj cu prilejul Zilei Drapelului Naţional, în care afirmă că drapelul este simbolul identităţii şi al unităţii naţionale a românilor.

Iohannis: Dragi români, vă îndemn să fim mereu mândri de Drapelul Naţional şi de istoria pe care o poartă

Șeful statului a marcat, vineri, Ziua Drapelului Național, pe care o sărbătorim an de an la data de 26 iunie.

“Sărbătorim astăzi Ziua Drapelului Național, simbol al identității și unității noastre naționale, la care se raportează fiecare cetățean român. Alături de Imnul statului, Drapelul României are o însemnătate deosebită pentru independența și suveranitatea țării noastre”, a spus Klaus Iohannis.

Politică - 29 nov, 14:20

Ambasadoarea Kathleen Kavalec a SUA, decorată de președintele Klaus Iohannis

Președintele României este de părere că această aniversare reprezintă un prilej de a onora memoria înaintașilor noștri. De asemenea, șeful statului consideră că Ziua Drapelului Național este un prilej de a aduce un omagiu celor care s-au sacrificat pentru națiunea română, “pentru ca noi să ne bucurăm în prezent de drepturile și libertățile democrației.”

“Arborarea Drapelului Național a marcat marile momente din evoluția României moderne. Sub faldurile tricolorului român s-au transmis mai departe tradițiile și obiceiurile poporului nostru, precum și realizările și idealurile României contemporane. Astăzi, privim cu mândrie Drapelul Național înălțat la sediile Uniunii Europene și Alianței Nord-Atlantice”, se arată în mesajul lui Iohannis, transmis de Administrația Prezidențială.

Președintele mai transmite că țara noastră este un aliat important pentru SUA, un partener de încredere în regiune, atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru NATO.

“România este un actor relevant și predictibil, un contribuitor important la securitatea din regiune, un parter strategic solid al Statelor Unite ale Americii, care beneficiază de garanțiile și oportunitățile apartenenței la comunitatea euro-atlantică, și care își respectă angajamentele asumate în cadrul Uniunii Europene și NATO”, spune șeful statului.

În încheiere, Klaus Iohannis îi îndeamnă pe români să fie mândri de istoria lor.

“Dragi români, vă îndemn să fim mereu mândri de Drapelul Național și de istoria pe care o poartă.

La mulți ani României și tricolorului nostru!”, conchide președintele României.

Istoria Drepelului Național

Drapelul tricolor a fost folosit prima dată în Ţara Românească în 1834, ca steag de luptă, când domnitorul Alexandru Ghica a prezentat sultanului spre aprobare modelul drapelelor şi pavilioanelor navale de luptă. Cele trei culori care apar pe steag ar fi fost folosite în documentele oficiale încă din timpul lui Mihai Viteazul şi se regăsesc şi pe diverse structuri de scuturi şi steme.

Inițial, Constituția României prevedea ca culorile drapelului să fie așezate vertical, în ordinea următoare: albastru, galben şi roşu la margine.

Apoi, Guvernul provizoriu al Ţării Româneşti stabilea, prin Decretul nr. 1 din 14/26 iunie 1848, că steagul naţional are trei culori – albastru, galben, roşu, iar pe flamuri este înscrisă deviza “Libertate, Dreptate, Frăţie”. Deşi la început poziţionarea culorilor era pe orizontală, cu albastrul în partea superioară, în scurt timp s-a trecut la dispunerea culorilor pe verticală, în forma cunoscută astăzi, potrivit Wikipedia.

În anul 1861, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca drapel oficial al Principatelor Unite, afirmând că: „Steagul este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copiii voştri. Steagul este, încă, simbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi al disciplinei ce reprezintă oastea”.

În 1866, imediat după detronarea lui Alexandru Ioan Cuza, drapelele de luptă ale unităților militare au fost schimbate cu unele noi, pe stindard apărând, în loc de stemă, numele companiei, acvila fiiind păstrată, totuși, în vârful hampelor.

În anul 1867 este adoptat drapelul cu forma pe care o are şi astăzi, în timpul domniei lui Carol I. Astfel albastrul apare lângă hampă, galben în mijloc, roşu în partea exterioară, culorile fiind aşezate pe verticală, în cele patru colţuri se aflau ghirlande din frunze de laur, cifrul domnitorului Carol I, iar în centru era aşezată stema ţării.

În 9 ianuarie 1948, comuniştii au interzis însemnele regatului şi au aşezat pe steag noua stemă a republicii, cu elemente sovietice, fără nicio legătură cu tradiţia stemelor sau cu heraldica.

În timpul Revoluției de la Timișoara, încă din 17 decembrie 1989, stema Republicii Socialiste România a fost îndepărtată de pe drapele prin decupare, gest simbolic privit ca rupere de regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu.

La sfârşitul anului Revoluţiei, Decretul-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale prevedea, la articolul 1, între altele, faptul că „drapelul țării este tricolorul tradițional al României, având culorile așezate vertical, în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roșu.”

Conform legii, drapelul României are formă dreptunghiulară, laţimea lui fiind egală cu 2/3 din lungimea acestuia, iar dimensiunile fîşiilor culorilor sunt egale.

Drapelul României se arborează în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional şi ca pavilion pentru navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc.