Președintele Klaus Iohannis l-a primit luni, la Palatul Cotroceni, pe Charles Michel, președintele Consiliului European. Cei doi au discutat despre războiul declanșat de Rusia în Ucraina, despre efectele acestuia și cum mai poate fi ajutat Kievul, despre acțiunile destabilizatoare ale Rusiei în Republica Moldova și despre sprijinul ce poate fi oferit Chișinăului în continuare. Un alt subiect abordat a fost cel al aderării României la spațiul Schengen.
Într-o conferință de presă comună de la finalul discuțiilor, Klaus Iohannis a precizat că sprijinul pentru Ucraina „trebuie menținut și consolidat pe toate palierele: politic – inclusiv prin avansarea parcursului european -, economic, militar, umanitar”.
De asemenea, Iohannis a afirmat că i-a prezentat lui Michel evaluarea României privind situația din Republica Moldova, „care este în prezent ținta unor amenințări și acțiuni hibride menite să îi deraieze parcursul european”. Președintele României a insistat că Moldova trebuie ajutată, viziune împărtășită și de președintele Consiliului European.
„La nivelul Consiliului European, la reuniunea de săptămâna trecută, am mandatat Comisia Europeană să prezinte un pachet de sprijin pentru Republica Moldova înainte de următoarea noastră întâlnire din iunie.
Totodată, Uniunea Europeană pregătește o misiune civilă care să ofere sprijin concret în combaterea amenințărilor hibride. Continuăm, de asemenea, să promovăm propunerea noastră de a avea un regim de sancțiuni dedicat situației din Republica Moldova, ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Federației Ruse”, a mai declarat Iohannis.
Cei doi au discutat și despre aderarea României la Spațiul Schengen.
„Avem în acest proces susținerea Președintelui Consiliului European în vederea adoptării unei decizii pozitive privind aderarea anul acesta.
De altfel, domnule Președinte, veți putea constata în cadrul vizitei pe care o veți efectua astăzi la Centrul Operațional de Coordonare al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră acțiunea noastră concretă de consolidare a securității frontierelor externe ale Uniunii Europene, prin tehnologie de ultimă generație și o capacitate de supraveghere în timp real a situației de la frontieră, care să permită gestionarea eficientă și rapidă a posibilelor situații de criză.
Am prezentat astăzi demersurile în care ne-am implicat constructiv pentru implementarea rapidă a concluziilor pe migrație pe care le-am agreat în luna februarie.
În acest sens, proiectul pilot la frontiera româno-sârbă pe care l-am agreat cu Comisia Europeană va permite țării noastre să împărtășească bunele practici în materie de gestionare a frontierelor externe”, a declarat președintele Klaus Iohannis.
Acesta a punctat apoi că aderarea la Schengen implică „un proces complicat de negociere, fiindcă, în mod paradoxal, noi nu trebuie să dovedim că suntem pregătiți. Toată lumea a acceptat că noi suntem pregătiți, avem însă o opoziție din partea Austriei care nu este legată de România. Este legată de migrație, este legată de felul în care în Europa este tratat spațiul Schengen și frontierele Schengen. Foarte multe țări și-au închis de facto frontierele Schengen. Asta face întreaga negociere foarte complicată”.
„Noi putem să gestionăm migrația care ar veni prin zona noastră și o facem foarte bine. (…) Nu există nicio asumare concretă a vreunei date din iunie sau din octombrie, sau din altă parte, însă ambiția mea și a noastră este să finalizăm acest proces în cursul acestui an cu succes pentru România, în varianta cea mai bună și pentru Bulgaria, desigur. Nouă ne convine cel mai bine să intrăm împreună în spațiul Schengen”, a mai afirmat Klaus Iohannis.
La rândul său, Charles Michel și-a exprimat convingerea că UE ar fi mai sigură dacă România ar fi parte din Schengen: „E clar pentru mine că România a îndeplinit toate obligaţiile necesare pentru a adera şi sper că se va găsi o soluţie şi o să fac tot ce pot pentru a obţine această decizie cât mai curând. (…) Aş vrea să pot să le spun românilor că există sprijin european ca România să adere la Schengen cât mai curând posibil”