Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat joi, decretele pentru numirea procurorului Mihaela Iorga Moraru în funcția de procuror-șef al Secției de combatere a corupției din cadrul Direcției Naționale Anticorupție pe o perioadă de 3 ani și decretul pentru numirea procurorului Iulian Remus Popa în funcția de procuror-șef al Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pe o perioadă de 3 ani.
Klaus Iohannis nu a ținut astfel cont de avizul consultativ negativ al CSM în cazul celor două propuneri controversate.
Secția pentru procurori a CSM i-a dat aviz negativ cu un vot de 5-1 procurorului Remus Popa, propus de Ministerul Justiției în funcția cheie de procuror-şef al Secţiei de urmărire penală din Parchetul General.
CSM consideră că Remus Popa are o ”experiență limitată” în ceea ce privește urmărirea penală, adică exact specificul secției pentru șefia căreia candidează.
Avizul CSM arată ca un rechizitoriu la adresa procurorului Popa, despre care arată că a prezentat un proiect managerial cu deficiențe grave, potrivit G4media.ro.
Și procuroarea Mihaiela Iorga Moraru, propusă de Alina Gorghiu la șefia secției de combatere a corupției din DNA, a primit aviz negativ în 5 decembrie 2023 din partea Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Mihaiela Iorga Moraru a fost respinsă cu 5 voturi „împotrivă” și unul „pentru”.
Deși cei doi au avut avize negative de la CSM, ministra Alina Gorghiu a trecut peste avizul consultativ. Ministerul Justiției a anunțat că ministra Alina Gorghiu i-a transmis președintelui Klaus Iohannis propunerile.
Cel mai cunoscut aspect al carierei procurorului Moraru Iorga este conflictul cu procurorul șef DNA de atunci, Laura Codruta Kovesi, care a și revocat-o în 2017 din parchetul anticorupție, revocare anulată ulterior de instanța de contencios administrativ.
Cât timp a stat la SIIJ, între 01.03.2019 și 14.03.2022, „dnei Iorga Moraru i-au fost repartizate spre soluționare 1.456 de dosare penale, dintre care a soluționat 307, nici unul prin rechizitoriu”, se arată într-un răspuns al PÎCCJ pentru SpotMedia.ro. Deci vreme de 3 ani, exclusiv 307 clasări, deși SIIJ avea competența exclusivă pe corupția magistraților.
În 2019, procurorul SIIJ Moraru Iorga a ridicat pașaportul minorei Sorina Săcărin direct de la Serviciul Pașapoarte Dolj, sub pretextul unei suspiciuni de fals, deși documentul încă nu fusese eliberat.