Klaus Iohannis a promulgat legea privind confiscarea extinsă a bunurilor dobândite de persoanele condamnate

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, actul normativ care prevede confiscarea extinsă a averilor în cazul persoanelor care au primit o condamnare definitivă şi o pedeapsă mai mare de 4 ani de închisoare. Legea în cauză modifică și completează acte normative din domeniul penal, în vederea transpunerii unor directive ale Uniunii Europene.

Klaus Iohannis a promulgat legea care prevede confiscarea extinsă a averilor dobândite de condamnați

Luni, Administrația Prezidențială a transmis că președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care prevede „confiscarea extinsă se dispune asupra bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei”.

„Art.I.- La articolul 112 1 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.510 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „(1) Sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele prevăzute la art. 112, când faţă de o persoană se dispune condamnarea pentru o faptă susceptibilă să îi procure un folos material şi pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare, instanţa îşi formează convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale. Convingerea instanţei se poate baza inclusiv pe disproporţia dintre veniturile licite şi averea persoanei”, se arată în legea promulgată, luni, de către președintele Klaus Iohannis.

Actul normativ va prevede „confiscarea extinsă se dispune asupra bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei. Confiscarea extinsă poate fi dispusă şi asupra bunurilor transferate către terţi, dacă aceştia ştiau sau ar fi trebuit să ştie că scopul transferului a fost evitarea confiscării”.

Potrivit legii, procurorii sunt obligați să ia măsuri pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor ce fac obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse: „Organul judiciar care a dispus extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice este obligat să îl informeze pe suspect despre faptele noi cu privire la care s-a dispus extinderea ori cu privire la schimbarea încadrării juridice”.

Rolul ANABI în confiscările speciale sau extinse

„Împotriva hotărârii prin care instanţa de apel dispune măsura de siguranţă a confiscării speciale ori a confiscării extinse direct în apel, inculpatul, procurorul sau persoanele ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate pot face contestaţie numai în ceea ce priveşte această măsură de siguranţă”, se mai arată în lege.

Procurorul poate contesta decizia în 48 de ore de la pronunțare, iar inculpatul în 48 de ore de la comunicare.

„Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate încunoştinţează judecătorul delegat cu executarea despre orice împiedicare ori întârziere survenită în cursul executării unei confiscări speciale sau confiscări extinse, pe baza informaţiilor periodice primite de la Agenţia Naţională de Administrate Fiscală şi de la alte autorităţi competente cu punerea în executare a acestor măsuri de siguranţă”, se mai arată în legea promulgată, luni, de către președintele Klaus Iohannis.