Astăzi se împlinesc 30 de ani de la organizarea primelor alegeri din România, după căderea sistemului comunist. Fostul secretar al Comitetului Central PCR, Ion Iliescu a devenit primul președinte postdecembrist, în urma unei victorii „en fanfare”. Reprezentantul FSN a obținut 85%, Radu Câmpeanu (PNL) peste 10%, iar Ion Rațiu (PNȚCD) puțin peste 4%. „Duminica Orbului” a fost botezată de opoziție runda de alegeri din mai 1990.
În 20 mai 1990, 14,3 milioane de cetățeni români și-au exercitat dreptul de vot. Istoricii, jurnaliștii, respectiv un număr semnificativ al persoanelor implicate activ în procesul electoral din urmă cu 30 de ani au declarat de-a lungul timpului că alegerile nu au fost organizate corect. Mai precis, printre acuzații se numără intimidarea adversarilor politici ai FSN în campania electorală, utilizarea mass-mediei de stat ca instrument de propagandă și falsificarea rezultatelor.
Ion Rațiu, românul întors din exil nu a fost suficient de convingător pentru români. La mulți ani distanță de momentul alegerilor, fostul lider al PNȚCD a ajuns să fie considerat „cel mai bun președinte pe care România nu l-a avut”.
Ion Rațiu a fost unul dintre cei mai vocali lideri ai opoziției, care a condamnat modul de organizare al alegerilor. În data de 21 mai, chiar a organizat o conferință de presă, la care a fost prezentă inclusive presa din străinătate.
Eforturile lui Ion Rațiu au fost în zadar. Acuzațiile saleau avut un impact nesemnificativ în societatea românească.
Ion Rațiu obișnuia să consemneze în jurnalul său cele mai importante evenimente. Evident, din acesta nu au lipsit acuzațiile dure aduse feseniștilor, în urma alegerilor din mai 1990.
„Arătăm filmul pregătit special în cursul prânzului, în care se văd nenumărate neregularități, inclusiv construirea de urne, de vot. Vroiau gazetarii să știe de ce urnele nu erau goale și legitim făcute pentru centrele de votare.
Am repetat porțiunea filmului și le-am atras atenția asupra unor detalii. Am tradus cuvintele distinct auzibile. Ai noștri sosiseră tocmai când încărcau niște urne, afară, în stradă. Au alertat Poliția. Imediat discuția a început. Ce facem? Le ducem înăuntru. Le băgăm în curte. Și așa au făcut. După sosirea Poliției, atelierul a fost inspectat. Foarte mult material disponibil, pentru construirea de multe urne, peste tot. Comentariul meu, adresat gazetarilor: Dacă operația a fost legitimă, de ce au oprit-o?…
Urnele erau sau pline cu buletine de voturi false, sau urmau să fie duse pentru a fi umplute cu voturi pentru Front și apoi, livrate Centrelor Electorale pentru a fi numărate”, scria Ion Rațiu în jurnalul său.
Ion Rațiu s-a născut în anul 1917, la Turda. După absolvirea studiilor de drept și efectuarea stagiului militar, s-a înscris la Serviciul Străin Român, în 1940. A fost trimis la Londra, în calitate de cancelar al Delegației române, iar după ce România s-a alăturat Germaniei naziste, a demisionat și a obținut azil politic în Marea Britanie.
Ion Rațiu s-a poziționat mereu împotriva regimurilor totalitariste și a jucat un rol determinant în acest sens, prin activitatea de jurnalist. A colaborat cu BBC România, Radio Europa Liberă, Vocea Americii și Presa Liberă Română.
Ion Rațiu s-a întors în România în 1990. În urma înfrângerii usturătoare suferite înurmă cu 30 de ani, a devenit membru al Parlamentului. S-a întors apoi în Marea Britanie, unde a și murit în anul 2000, în mijlocul familiei sale.