Ion Cristoiu: O tradiție românească: Folosirea compromişilor de fiecare nou Regim

Jurnalistul Ion Cristoiu vorbește în „Gândul de miercuri” de pe blog despre subiectul intitulat “O tradiție românească: Folosirea compromişilor de fiecare nou Regim”.

Acesta vorbește despre Dandu Patricianul, cunoscut om de afaceri postdecembrist, care este arestat și anchetat la ordinul noii Puteri politice, care la aceleași ordine, acesta a fost eliberat. Cristoiu amintește și de procurorul Botgros care este omul ce execută fără să clipească ordinele.

Romanul lui Dinu Săraru, „Ciocoii noi cu bodyguard”, din care a fost desprins acest moment, nu spune prea multe despre procurorul Botgros, care este un personaj tipic postdecembrist, dar și al tuturor epocilor de schimbări spectaculoase, în care toți “foştii atotputernici ai zilei sînt vîrîţi la zdup de noii atotputernici ai zilei. Ai zilei următoare!”.

„De ce e atît de supus Botgros? Din acelaşi motiv pentru care Dan Voinea a fost atît de slugarnic în executarea ordinului de a-l lichida pe Ceauşescu. Din acelaşi motiv pentru care aparatul de represiune al dictaturii ceauşiste s-a pus de îndată la dispoziţia noilor stăpîni, gata să servească drept aparat de represiune al democraţiei. Poliţiştii care îi arestează pe foştii membri ai CPEx sînt miliţienii care îi arestaseră pe dizidenţi. Dacă ar fi primit comandă, i-ar fi înşfăcat şi pe Ion Iliescu şi pe Petre Roman. Procurorii care îi anchetaseră ieri pe duşmanii lui Ceauşescu îi anchetează acum pe foştii colaboratori ai lui Ceauşescu. Judecătorii care-i insultau pe foştii membri ai CPEx sînt cei care-i insultaseră pe „duşmanii socialismului”.

S-au grăbit să spele rufele murdare ale noilor stăpîni, pentru că aveau dosarul încărcat.

Spălaseră şi rufele murdare ale foştilor stăpîni!”, relatează Cristoiu.

În volumul memorialistic, „Temnița-destinul generației noastre”, Ion Diaconescu vorbește despre Alexandru Petrescu, președintele Completului, care l-a condamnat la 15 ani de închisoare. Acesta era un ordin venit din partea unui anume Dulgheru care condusese ancheta, șeful unui serviciu special din care se dezvolta viitoarea Securitate.

“Cronologia Instaurarea totalitarismului comunist în România ne pune la dispoziţie amănunte extrem de interesante despre acest personaj. Se afirmă în procesul celor 33 de inculpaţi din lotul denumit de oficialităţi „Primul lot din organizaţiile teroriste T şi Tinerimea Liberă”; proces debutînd la 10 septembrie 1945. Inculpaţii sînt membri ai organizaţiilor de tineret ale PNL şi PNŢ, studenţi la facultăţi umaniste. Procesul e anticipat de două momente tipice epocii de bolşevizare a ţării: denunţarea inculpaţilor drept „fascişti” de către Scînteia şi anchetarea de către torţionarul Nicolski. Pe 13 septembrie 1945, după o mascaradă de proces, acuzaţii primesc pedepse grele, atingînd şi pe cea de 9 ani închisoare. Judecătorul Alexandru Petrescu executase conştiincios ordinele noilor stăpîni. Făcuse asta, pentru că el însuşi risca arestarea şi condamnarea sub acuzaţia de criminal de război. De fapt, şi fusese citat iniţial ca învinuit de Tribunalul Poporului”, a adăugat jurnalistul.

Jurnalistul amintește și despre un alt membru al Completului, care vrea să-și salveze pielea, col. Tascău, care fusese în timpul antonescian conducătorul închisorii de la Târgu-Ocna.Iorgu Popescu, acuzatorul public, este vinovat pentru uciderea în bătaie a unui student evreu care a fost acuzat de activitate comunistă.

“Colonelului magistrat Alexandru Petrescu îi revine misiunea de a fi preşedintele Completului de judecată în procesul Iuliu Maniu – Ion Mihalache, în calitatea sa de Prim-preşedinte al Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, proces început la 25 octombrie 1947. Le dă fruntaşilor ţărănişti pedepse uriaşe: Iuliu Maniu (temniţă grea pe viaţă), Ion Mihalache (temniţă grea pe viaţă). Pentru un asemenea om, lotul Ion Diaconescu e floare la ureche. Ion Diaconescu îl explică:

„Trecutul lui era îndeobşte cunoscut, dar guvernanţii se făceau că nu ştiu nimic, iar colonelul Petrescu dovedea exces de zel în executarea directivelor ce le primea. Desigur, el spera că în acest fel îşi va putea răscumpăra vechile păcate. Se spunea că încheiase un tîrg cu puterea în acest sens. Această situaţie convenea de minune organelor conducătoare, care aveau astfel la dispoziţie un vehci magistrat de profesie, foarte devotat şi foarte sîrguincios.”, a mai precizat acesta.

Jurnalistul încheie prin menționarea căpitanului Ștefănescu, procurorul de la poroces, care are reprezintă, de asemenea, un alt caz relatat de memorialist.

„Deşi i se cunoştea şi acestuia trecutul, a fost menţinut în cadrul justiţiei militare, unde a executat cu mult zel dispoziţiile primite de la Ministerul de Interne, la început ca procuror în mai multe procese de acest fel. Avansat la gradul de colonel, Ştefănescu devenise ulteior preşedinte al Tribunalului Militar Timişoara. În această din urmă calitate, a judecat şi condamnat – pe unii chiar la moarte – loturi întregi de bănăţeni implicaţi în procesele unor grupe de partizani de prin munţii Banatului – Uţă, Domojneanu, Spiru Blănaru etc.”

Ulterior, Petrescu şi Ştefănescu au fost arestaţi şi condamnaţi. Pentru crime de război în timpul dictaturii antonesciene! Clasica soartă a slugilor!”, a încheiat Cristoiu.