Ion Cristoiu: "În 2015, trei instituții de mare importanță în statul român – Guvernul, Președinția Camerei Deputaților și Președinția Senatului n-au trimis CCR punctul lor de vedere privind interceptările. Neglijență sau boicot de tip mafiot?!"

În postarea zilnică de pe blogul personal, jurnalistul Ion Cristoiu vorbește despre gradul de implicare al Executivului, președinției Camerei Deputaților și Președinției Senatului cu privire la solicitarea CCR privind interceptările.

În gândul de marți, 15 martie, Cristoiu, în stilul caracteristic de gazetar prin Istorie, așa cum se auto-intitulează, redă mai multe documente cu privire la solicitările CCR, decizia instituției în cauză, dar și motivarea deciziei. Acesta atrage atenția cu privire la faptul că li s-a acordat mult prea puțină atenție documentelor în cauză, "lectura lui fiind un efort cumplit pentru o generație de gazetari obișnuită să nu treacă dincolo de textul de pe SMS".

Acesta redă textul excepției de neconstituționalitate trimis de Tribunalul București la CCR, adresele trimise de CCR la Guvern pentru a afla și punctul de vedere al Guvernului și scoate la înaintare punctele sale de vedere.

Politică - 08 nov, 17:53

CCR amână decizia pe legea pensiilor militare pentru după alegeri. Nicoleta Pauliuc: Renate Weber, Avocatul Poporului, execută ordinele lui Ciolacu. De unde are PSD atâta ură față de pensionarii militari?

"Ar fi fost de așteptat ca Secretariatul să supună premierului punctul de vedere al ministerului Justiției și să-l trimită CCR sub semnătura premierului, ca punct de vedere al Guvernului. Potrivit CCR răspunsul Guvernului n-a ajuns niciodată la CCR. Culmea e, potrivit Motivării de mai jos, că n-au ajuns nici punctele de vedere ale președintelui Senatului și ale președintelui Camerei Deputaților", explică acesta.

Următorul document redat este prima parte a motivării CCR, la finalul căreia jurnalistul face o sinteză a ceea ce consideră dumnealui că reprezintă înscrisele:

1) "Rechizitoriul a fost întocmit în 2006. În 2006 SRI nu primise dreptul de a efectua supravegherea tehnică în dosarele DIICOT și DNA. Nu-i exclus ca la vremea respectivă să fi fost director Radu Timofte. Așadar, CCR a decis ca neconstituțională implicarea SRI de acum 10 ani!
2) În mai 2015, un Dosar de crimă organizată trimis în instanță în 2006 era abia la Ce fel de justiție e asta care judecă la nivel de decenii?
3) Împotriva excepției e toată lumea convocată să dea un punct de vedere: Tribunalul București, Ministerul Public, Avocatul Poporului. Atenție chiar Avocatul Poporului! CCR nu ține cont de asta.
4) Punctele de vedere ale Guvernului și ale Președinților celor două Camere erau deosebit de importante. Cel al Guvernului – s-a dezvăluit- era împotriva excepției. Guvernul, Președinții celor două Camere au o armată de trîntori care i-au salariu tocmai pentru ca, din punct de vedere birocratic, totul să meargă perfect. Din adresele de mai sus se vede că deși CCR ceruse un răspuns pînă pe 20 iulie 2015, Ministerul Justiției răspunde abia pe 22 iulie 205, deși CCR trimisese adresa pe 25 iunie 2015. Pînă la urmă nici adresa nu ajunge la CCR. Cum e posibil ca în România lui 2015 trei instituții de stat, printre cele mai importante din țară, să rătăcească o adresă atît de importantă precum cea a CCR? A fost neglijență sau boicot de tip mafiot?"