Președintele Klaus Iohannis a atras atenția că în actualul context de securitate „trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria națională de apărare și pentru a moderniza infrastructura de transport”. Totodată, acesta a vorbit și despre candidatura sa la funcția de secretar general al NATO.
Declarația a fost făcută în cadrul unui eveniment ce a marcat 75 de ani de la înființarea NATO și 20 de ani de când România a intrat în alianță.
Șeful statului a început prin a spune că România e „un aliat puternic, responsabil și respectat în Europa și în lume”.
„Beneficiem astăzi de cele mai solide garanții de securitate din istoria României, pe care ni le oferă Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic.
La rândul nostru, respectăm angajamentele asumate la nivel aliat și contribuim la întărirea securității comune și a apărării colective.
Am fost prezenți în Afganistan, am fost parte a Forțelor Multinaționale din Irak și am luptat împreună împotriva terorismului global. Astăzi, menținem o prezență semnificativă în cadrul Misiunii NATO din Kosovo și avem o contribuție consistentă la întărirea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic.
Găzduim structuri NATO operaționale și robuste, iar militarii noștri colaborează și se instruiesc în România împreună cu peste 5.000 de camarazi din Statele Unite ale Americii, Franța, Polonia, Portugalia, Belgia, Italia, Marea Britanie, Țările de Jos, Spania, Macedonia de Nord și Luxemburg”, a mai afirmat Klaus Iohannis.
Acesta a susținut apoi că rolul României de pilon de securitate a devenit și mai important de când Rusia a invadat țara vecină, Ucraina. Totodată, el a punctat că autoritățile vor depune în continuare eforturi pentru a consolida structurile aliate de pe teritoriul țării noastre.
„Apărarea cetățenilor noștri este una dintre obligațiile fundamentale ale statului român. Nu poate fi, însă garantată siguranța oamenilor în lipsa unei armate dotate cu tehnologie modernă.
Începând cu anul 2023, România a crescut de la 2% la 2,5% alocarea din PIB pentru Apărare, adică pentru înzestrarea Armatei României, pentru motivarea, instruirea și perfecționarea militarilor noștri și pentru a crește nivelul de interoperabilitate cu forțele aliate.
În paralel, trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria națională de apărare și pentru a moderniza infrastructura de transport”, a mai declarat președintele României.
Acesta a precizat apoi că aliații NATO vor continua să ajute Ucraina: „O dimensiune importantă a acestui sprijin va fi instruirea militarilor ucraineni, inclusiv a viitorilor piloți F-16, la Centrul pe care îl găzduim la Fetești”. De asemenea, Kievul va fi ajutat în drumul său spre integrarea în UE. La fel și Republica Moldova.
Klaus Iohannis a vorbit apoi despre reprezentarea Flancul Estic al NATO în structurile de conducere ale alianței. Asta în contextul în care el candidează la funcția de secretar general al NATO.
„Țările din Flancul Estic al NATO sunt, în aceste vremuri, în prima linie aliată de descurajare și apărare pentru menținerea securității euroatlantice în fața posturii agresive a Rusiei. Este, de aceea, o aspirație legitimă pentru o reprezentare mai semnificativă în structurile de conducere ale NATO a unei întregi regiuni care, de-a lungul istoriei, s-a confruntat permanent cu pericolul rusesc.
România a primit recunoașterea tuturor aliaților pentru performanțele și profesionalismul militarilor noștri și și-a consolidat statutul de partener de încredere în interiorul NATO.
Acestea au și fost, de altfel, argumentele intrării mele în competiție pentru funcția de Secretar General al NATO, având convingerea că experiența și înțelegerea aprofundată a specificului acestei regiuni complicate reprezintă atuuri semnificative pentru deciziile viitoare pe care Alianța va trebui să le ia astfel încât să asigure securitatea euroatlantică”, a mai declarat Klaus Iohannis.