Iohannis, la Summitul CPE: „Migraţia rămâne o provocare importantă la nivel european, care solicită un răspuns comun şi cuprinzător” / Ce a declarat despre Schengen

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi, la cel de-al cincilea Summit al Comunităţii Politice Europene (CPE). În cadrul reuniunii, șeful statului a afirmat că migraţia rămâne o provocare importantă în Europa, care necesită un răspuns comun, şi că pentru România finalizarea procesului de aderare la Schengen nu e doar un obiectiv politic, ci reflectă şi angajamentul nostru faţă de proiectul european. La CPE s-a mai discutat despre situația Ucrainei și a Republicii Moldova.

Ce a spus Iohannis la CPE despre migrație

La Budapesta a avut loc o sesiune plenară, în care s-a discutat despre necesitatea unei acţiuni coordonate la nivel european pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina, și discuţii în grupuri de lucru, în format restrâns, pe tema migrației și securității economice.

„Preşedintele României a participat la discuţiile în format restrâns în cadrul grupului de lucru pe tema migraţiei. În intervenţia sa, Preşedintele Klaus Iohannis a atras atenţia asupra faptului că migraţia rămâne o provocare importantă la nivel european, care solicită un răspuns comun şi cuprinzător, atât pe dimensiune internă, cât şi în relaţia cu ţările de origine şi de tranzit. Preşedintele României a subliniat necesitatea unei abordări constante a acestei provocări care se află în centrul dezbaterilor politice în multe state europene, întrucât evoluţiile privind migraţia continuă să fie îngrijorătoare pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu şi al continuării războiului din Ucraina”, a transmis Administrația Prezidențială, într-un comunicat.

Iohannis a mai afirmat că Pactul privind migraţia trebuie implementat eficient la nivelul UE și a dat exemplul României, care „deja implementează unele dintre prevederile Pactului, prin Proiectul-pilot derulat la graniţa cu Serbia, care s-a dovedit un exemplu de bune practici în ceea ce priveşte returnările, procedurile de azil şi prevenirea migraţiei ilegale”.

Iohannis a vorbit și despre cooperarea regională, dând exemplu proiectele „pe care România le desfăşoară împreună cu alţi parteneri europeni (Bulgaria, Grecia, Austria, Ungaria şi Slovacia) şi cu Comisia Europeană”.

Iohannis, despre aderarea deplină a României la Schengen

Totodată, Klaus Iohannis a subliniat că România rămâne angajată în asumarea pe deplin a rolului său de stat membru UE care aplică acquis-ul Schengen.

„Preşedintele României a arătat că este esenţială gestionarea migraţiei în conexiune cu securitatea internă şi a subliniat, astfel, că ţara noastră asigură o protecţie consolidată a frontierelor externe ale UE, cu rezultate substanţiale în controlarea şi prevenirea migraţiei ilegale.

În context, Preşedintele Klaus Iohannis a punctat necesitatea refacerii încrederii în proiectele de succes ale Uniunii, cum ar fi spaţiul Schengen, printr-o acţiune comună şi eficientă a statelor membre. În acest sens, a reiterat că pentru România finalizarea procesului de aderare la Schengen nu reprezintă doar un obiectiv politic important la nivel naţional, ci reflectă şi angajamentul ferm faţă de proiectul european”, a mai transmis Administrația Prezidențială.

Discuții la CPE despre Republica Moldova

În marja reuniunii CPE a avut loc și o întâlnire dedicată Republicii Moldova, la care au participat, alături de președinta Maia Sandu, liderii din România, Franţa, Italia, Polonia, Marea Britanie, precum şi liderul Consiliului European şi șefa Comisiei Europene.

Aceștia au adresat felicitări Maiei Sandu pentru rezultatul alegerilor recente și pentru eforturile de reformă din ultima perioadă.

„Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, totodată, necesitatea de a menţine ritmul alert al reformelor, gradul înalt de vigilenţă instituţională, precum şi aplicarea lecţiilor învăţate cu prilejul actualelor scrutine şi în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025. (…)
Preşedintele României a pledat pentru continuarea sprijinului din partea UE şi a statelor membre şi partenere în favoarea Republicii Moldova, liderii europeni participanţi reafirmând angajamentul de continuare a acestui sprijin pentru îndeplinirea de către Republica Moldova a obiectivelor sale de pace şi democraţie”, se mai arată în comunicat.

La finalul reuniunii, liderii participanţi au adoptat o declaraţie comună prin care s-au angajat să ajute în continuare Republica Moldova să poată continua reformele şi lupta împotriva interferenţelor externe.