Încă un eșec major pentru justiția română: 4 ani de la reprimarea violentă a protestului din 10 august. Jandarmii și șefii lor de atunci încă sunt cercetați, Liviu Dragnea și Carmen Dan sunt neatinși (VIDEO)

Pe 10 august 2018, circa 100.000 de români, mulți din Diaspora, s-au strâns în Piața Victoriei pentru a protesta împotriva Guvernului Dăncilă de atunci, controlat de fostul președinte PSD Liviu Dragnea, și împotriva atacurilor repetate ale PSD, susținut de UDMR și ALDE, la Justiție. Manifestația pașnică a fost reprimată violent de jandarmi. Peste 700 de oameni au făcut plângeri penale după ce au fost loviți de forțele de ordine sau au inhalat gaze lacrimogene. Printre victime s-au numărat și femei, copii și bătrâni. Patru ani au trecut de atunci, iar cei care au dat ordinele de reprimare a protestului nici acum nu au răspuns în fața legii – încă un eșec major al justiției române.

Cum s-a desfășurat protestul din 10 august

Românii, majoritatea din Diaspora, au început să se strângă în jurul orei 11.00, iar primele incidente au avut loc pe la 16.00, când mai mulți protestatari au forțat cordonul de jandarmi din fața Palatului Victoria, sediul Guvernului. De atunci jandarmii au început să pulverizeze masiv cu gaze lacrimogene, inclusiv împotriva manifestanților pașnici.

Eveniment - 02 apr, 21:22

Premieră în România. DIICOT trebuie să înapoieze unui cuplu drogurile confiscate

În ciuda incidentelor, numărul românilor din Piață a continuat să crească, ajungând seara la 100.000.

Situația a scăpat de sub control în jurul orei 21.00, când doi jandarmi, o femeie și un bărbat, au fost loviți de ultrași. Câțiva manifestanți au încercat să-i protejeze pe cei doi. Jandarmerița Ștefania Nistor a ajuns la spital, iar Jandarmeria a anunțat că e suspectată de fractură de coloană cervicală, fapt care s-a dovedit a fi o minciună.

După ora 23.00, forțele de ordine au intervenit în forță pentru a evacua Piața. Au folosit grenade lacrimogene și inclusiv tunurile de apă. Oamenii au fugit pe străzile adiacente, dar și acolo au fost urmăriți de jandarmi și bătuți. Toată acțiunea a fost coordonată de Cătălin Paraschiv, șeful Brigăzii speciale de intervenție a Jandarmeriei, care a primit porecla de „bărbatul în alb” pentru că fusese fotografiat la protest îmbrăcat doar în alb și dând indicații subalternilor.

Pe rețelele sociale au apărut apoi numeroase fotografii și clipuri cu oameni bătuți de jandarmi și rănile pe care le aveau. Covârșitoarea majoritate erau oameni pașnici, care nu făcuseră nimic rău. Unii au fost urmăriți pe străzi și bătuți.

Nici acum nu li s-a făcut dreptate protestatarilor bătuți – încă un eșec major al justiției din România

Dosarul 10 August a fost desschis a doua zi după protest la Parchetul Tribunalului Militar București, în urma plângerilor depuse de peste 700 de manifestanți. Au urmat patru ani în care dosarul doar a fost plimbat între parchete.

În iunie 2019, procurorii Secției parchetelor militare au decis declinarea competenței către DIICOT pentru continuarea cercetărilor, numai că acolo era deja un alt dosar deschis după sesizări depuse de Jandarmerie, care acuza chiar o presupusă lovitură de stat.

Secţia parchetelor militare a avut și un dosar vizându-i pe şefii din Jandarmerie care au coordonat acţiunea de la protest.

Pe 15 iulie 2020, procurorii DIICOT au clasat parțial dosarul 10 August, scăpând astfel de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în Ministerul de Interne pentru relația cu prefecții.

În ordonanța de clasare, procurorul Doru Stoica a susținut că nu toate „victimele colaterale” au fost „victime inocente”, căci nu toți protestatarii s-au delimitat de actele celor agresivi, ci unii s-au amuzat.

Pe 4 august 2020, Giorgiana Hosu, la vremea aceea procurorul-șef al DIICOT, a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului 10 August şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul lui Cucoş, Cazan, Sindile şi comisarului-şef de poliţie Chirică. Hosu argumenta că procurorul care a clasat acuzaţiile nu s-a obosit să readministreze probele strânse de Parchetul Militar și nici măcar nu a reaudiat suspecții, victimele și martorii. De altfel, a precizat ea, şefii Jandarmeriei nu au vrut să dea declaraţii atunci când au fost chemaţi la Parchetul Militar.

Pe 2 martie 2021, judecătoarea Daria Miheț de la Tribunalul București a decis ca dosarul să rămână clasat, dar pe 16 aprilie 2021 Curtea de Apel București a decis definitiv redeschiderea dosarului vizându-i pe șefii Jandarmeriei. Decizia finală a fost luată în urma unei contestații depuse de Ioan Crăciuneanu, victimă a intervenției jandarmilor la protest.

Acum dosarul e la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General. De precizat că nu sunt urmăriți penal și conducerea politică a Ministerului de Interne și a PSD de la acea vreme, reprezentată de Carmen Dan și Liviu Dragnea.

Spre deosebire de jandarmi și șefii lor politici, huliganii care s-au infiltrat la protest au fost condamnați definitiv, dar numai doi din 19 au primit pedeapsă cu executare.