Ilie Bolojan obligă primarii din Bihor să pună asistații sociali apți de muncă să curețe localitățile

Consiliul Județean Bihor, condus de liberalul Ilie Bolojan, a încheiat un protocol cu Prefectura și Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială prin care beneficiarii venitului minim garantat și alocațiilor pentru susținerea familiilor care sunt apți de muncă vor fi obligați să contribuie la ecologizarea localităților. Primarii vor trebui să le planifice munca – în caz contrar, pot fi amendați – iar CJ Bihor le va oferi materiale și echipamente de lucru, potrivit Bihoreanul.

Primarii din Bihor, obligați de Ilie Bolojan să pună asistații sociali apți de muncă să curețe localitățile

În anul 2020 au existat între 3.000 și 3.200 de beneficiari de venit minim garantat (VMG) și alocații pentru susținerea familiei (ASF) în județul Bihor, iar statul a plătit pentru ei ajutoare de peste 17 milioane de lei. Dintre ei, 1.600 sunt apți de muncă, fiind obligați să lucreze în folosul comunității, și ca atare vor trebui să presteze activități de acest fel pentru a curăța marginile drumurilor și alte terenuri năpădite de pungi, PET-uri, vegetație etc.

Ilie Bolojan a explicat că restul beneficiarilor – cam tot 1.600 de persoane – au certificate medicale eliberate de medici de familie potrivit cărora suferă de diverse afecțiuni care le împiedică să muncească. Totuși, în unele comune, cum ar fi cazul de la Tinca, în mod bizar, toți beneficiarii de ajutoare au „scutiri”, „ceea ce invalidează o anumită teorie a probabilităților”, a declarat președintele CJ Bihor, ironic, referindu-se la larghețea cu care medicii au eliberat certificatele.

Ilie Bolojan a analizat și numărul orelor de muncă prestate de beneficiarii VMG și ASF apți de muncă din Bihor și spune că persoanele în cauză ar trebui să execute anual peste 35.000 de ore de muncă în folosul comunităților.

Preşedintele CJ Bihor s-a arătat de părere că „este de bun simţ să existe o planificare a muncii acestor persoane de către primării, astfel încât munca să se desfăşoare cu folos”, dând şi un exemplu.

„La Lugaşu de Jos ar trebui să desfăşoare o astfel de muncă, zilnic, între 15-20 persoane. Dacă aceşti oameni ar lucra la curăţarea şanţurilor, să culeagă pungi, PET-uri, să scoată scaieţii, munci care nu necesită calificare, lucrurile ar trebui să arate impecabil în comună”, a spus Ilie Bolojan.

Pe baza protocolului semnat de cele trei instituții, vor avea loc întâlniri cu primarii din Bihor care au minim 15 beneficiari de ajutoare sociale în localitățile pe care le conduc – în total, 30 de unități administrativ-teritoriale – iar aceștia vor face „planuri de acțiune reale” pentru a-i pune la muncăasigurându-le inclusiv protecţia muncii, echipamente de protecţie, de la mănuşi la veste reflectorizante, saci menajeri pentru adunarea deşeurilor, ba chiar şi motocositoare şi drujbe, pe care le poate cumpăra şi oferi CJ Bihor.

Potrivit președintelui CJ Bihor, ulterior, echipe mixte formate din reprezentanți ai Prefecturii și AJPIS vor demara controale pe teren.

„Unde se va constata că nu există planuri de muncă organizate de primării şi beneficiarii nu prestează orele de muncă, în prima etapă primăriile vor primi avertismente, în etapa a doua se va da amendă directă primarilor şi, în subsidiar, se suspendă plata sumelor către beneficiari. Scopul nostru nu este să scoatem oamenii de la plata ajutoarelor, dar moral şi legal este ca beneficiarii să desfăşoare orele de muncă la care sunt obligaţi. Sunt convins că, cu o bună organizare a beneficiarilor, vom vedea un progres important în ecologizarea judeţului Bihor în câteva luni”, a declarat Ilie Bolojan.

Preşedintele CJ Bihor a explicat că pentru toate aceste lucruri există cadrul legal de mulţi ani, „dar, din câte ştim, până acum nu a fost aplicat niciodată”.