IDR și ANR au organizat Conferința academică ”Spectrul extremismului în România. Ce învățăm din istorie?”

IDR și ANR au organizat Conferința academică ”Spectrul extremismului în România. Ce învățăm din istorie?”

Institutul Diplomatic Român și Agenția Națională pentru Romi au organizat, ieri, 18 decembrie, Conferința academică „Spectrul extremismului în România. Ce învățăm din istorie?” cu scopul de a populariza perspective riguros documentate referitoare la Holocaustul din România, în contextul recrudescenței discursului urii îndreptat împotriva minorităților romă și evreiască.

Prezentările academice susținute au fost legate de deportarea romilor în Transnistria în timpul celui de-al Doilea Război Mondial – tragedie care a marcat până astăzi mentalitatea colectivă a minorității rome.

„Ziua de 18 decembrie a fost declarată de Organizația Națiunilor Unite drept Ziua Internațională a Migrației. România este o țară puternic afectată de fenomenul migrației, având în vedere că peste 4 milioane de români au plecat peste granițe în ultimii ani. De asemenea, comunitățile de romi și evrei din România au rezultat din valuri migratorii. Din păcate, mulți dintre concetățenii noștri diferiți etnic sau religios sunt percepuți ca fiind „diferiți” în mod negativ, stigmatizați. Avem datoria, învățând din lecțiile istoriei, să construim o societate incluzivă, care să promoveze respectul pentru drepturile fundamentale ale omului, indiferent de gen, etnie, religie sau orientare sexuală. Vă invit să comunicăm aceste teme mai departe și să depășim diviziunile și diferențele din societate”, a declarat Liliana Popescu-Bîrlan, director general al Institutului Diplomatic Român.

„Romii din România sunt subiect al rasismului nu de acum, când avem o polarizare în rândul societății, ci de-a lungul istoriei. Genul acesta de dezbateri le organizăm de multă vreme, însă fără prea mult interes în mass-media mainstream. O bună parte a populației achiesează la ideile legionarilor, comemorează criminalii de război ori îi glorifică, în ciuda legislației existente care sancționează astfel de fapte penale și în ciuda pașilor pe care îi facem în direcția educației pentru studiul Holocaustului, a strategiilor ori instituțiilor specializate. Acest tip de manifestare a intoleranței în societate nu poate fi combătut decât ferm și frontal. Perspectiva pentru societatea noastră este una în care, paradoxal, 76-80% dintre cetățeni sunt de acord cu apartenența la NATO, însă 41% dintre tinerii cu vârste între 18-35 de ani afirmă că ar fi de acord cu un sistem totalitar și acestea sunt provocările cărora trebuie să le facem față, în prezent”, a declarat Iulian Paraschiv, președinte al Agenției Naționale pentru Romi.

Dr. Viorel Achim, cercetător științific în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, a subliniat, în prezentarea pe care a susținut-o, contextul ideologic în care au avut loc acțiunile împotriva romilor din cadrul guvernării antonesciene.

Dr. Marius Cazan, cercetător științific, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel”, a prezentat elemente specifice legate de modul în care s-a făcut deportarea, caracterul arbitrar al discriminării și faptul că se poate extinde către diverse categorii sociale.

Dr. Codrin Tăut, cercetător, Institutul Auschwitz pentru Prevenirea Genocidului și a Atrocităților în Masă, a scos în evidență faptul că atrocitățile la care s-a ajuns în Al Doilea Război Mondial reprezintă un rezultat al mai multor etape preliminare. În acest sens, este foarte importantă identificarea similarităților semnalelor din prezent cu evenimentele istorice și acțiunea fermă și rapidă, astfel încât atrocitățile să fie oprite înainte de a debuta efectiv.

Nu în ultimul rând, drd. Nicolae Furtună, membru al Institutului de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, a prezentat o perspectivă sociologică asupra acelor vremuri punând accent pe politicile prin care se încerca o purificare etnică, pe bazele eugeniei.

Toate intervențiile din cadrul conferinței au adus în atenție circumstanțele și factorii care au contribuit la dezvoltarea extremismului în România, în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial și modul în care minoritatea romă, alături de cea evreiască, au fost ținta politicilor rasiale, de exterminare, ale regimului Antonescu.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`
Ultima oră
14:53 - Alegerile anticipate, un scenariu invocat de liderii politici în contextul retragerii PSD din coaliția de guvernare. Ce prevede Constituția
14:38 - Sociologul Gelu Duminică, despre retragerea PSD de la formarea Guvernului: „Urmează o instabilitate şi mai mare”
14:28 - George Simion a anunțat că AUR este gata să intre la guvernare, după anunțul făcut de Marcel Ciolacu: „Noi suntem de încredere”
14:26 - Kelemen Hunor, apel către liderii partidelor: „Să îşi pună picioarele în apă rece. Şi după aceea să ne întoarcem la negocieri”
14:11 - Șefa diplomației UE susține că discuțiile premature pentru negocierile de pace în Ucraina nu sunt benefice: „Orice presiuni pentru a avea negocieri prea devreme va fi de fapt un lucru rău pentru Ucraina”
13:54 - Ilie Bolojan, după ieșirea PSD din coaliție: „PNL vrea în continuare să contribuie la găsirea unei soluții. România are nevoie rapid de un nou guvern
13:45 - Bursa de Valori București a înregistrat o scădere bruscă după ieșirea PSD de la negocierile pentru Guvern. Toți indicii sunt pe roșu
13:39 - Klaus Iohannis: „Într-o perioadă de criză, un guvern minoritar nu este o soluție bună” (VIDEO)
13:29 - Klaus Iohannis, după retragerea PSD de la guvernare: „Ultimul lucru de care are nevoie România este o criză extinsă guvernamentală și parlamentară”
13:15 - În ce măsură va fi afectată criza politică din România după ce PSD s-a retras din coaliție? Cristian Pîrvulescu: „Consecinţele sunt o adâncire a crizei”