Hubert Thuma (CJ Ilfov): „Acordăm o atenție deosebită problemelor generate de dezvoltarea urbanistică necontrolată” / Măsurile luate pentru rezolvarea acestei situații și pentru dezvoltarea rețelei de apă-canal din județ (VIDEO)

Hubert Thuma (PNL), președintele Consiliului Județean (CJ) Ilfov, a vorbit duminică, la Podcast B1, despre măsurile pe care administrația pe care o conduce le-a luat pentru a opri dezvoltarea urbanistică haotică din județ, dar și despre proiectele din fonduri europene pe care le derulează pentru extinderea rețelei de apă și canal din Ilfov.

Hubert Thuma, despre dezvoltarea urbanistică din Ilfov

„Din păcate, activitatea multor oameni care locuiesc în Ilfov se desfășoară în București, de aici și problemele pe care le au anumite localități cu bugetul, că oamenii lucrează în București și plătesc taxe și impozite în București.

Încă de la începutul mandatului meu, am acordat o atenție deosebită, împreună cu colegii mei de la CJ, problemelor generate de dezvoltarea urbanistică necontrolată cu care ne-am confruntat în ultimii ani în Ilfov și care s-a accentuat în ultima perioadă. De ce s-a accentuat? În București PUZ-urile sectoarelor au fost atacate în instanță și au fost blocate și mulți dintre dezvoltatori și-au îndreptat atenția spre Ilfov.

Vreau să știți că Ilfov are cea mai mare creștere demografică din Ilfov și de aici rezultă și obligația noastră, a autorităților județene și locale, de a face o strategie unitară, niște reguli clare, simple, dar care trebuie respectate și care să aibă ca scop final îmbunătățirea calității vieții.

Din păcate, multe localități sunt localități-dormitor, în care oamenii doar vin să doarmă. Vrem să transformăm acele localități în unele în care să dormi, dar să-ți și duci copiii la grădiniță, la școală, poți să mergi la teatru, la un spectacol și să-ți găsești un loc de muncă”, a declarat Hubert Thuma, în podcastul moderat de Aneta Sîngeorzan.

Acesta a precizat că, dintr-un anumit punct de vedere, Ilfovul e mai avantajat decât Bucureștiul deoarece „relieful e mult mai prietenos, poți dezvolta mult mai multe lucruri”.

„Din păcate, bugetele multor localități sunt subdimensionate”, a repetat acesta.

Șeful CJ Ilfov a explicat apoi cum încearcă să rezolve problema dezvoltării urbanistice haotice: „Am implementat și am încercat să implementăm împreună cu primarii celor 40 de UAT-uri în Ilfov, dar munca depusă a fost în principal a dnei arhitect-șef și a Comisie de urbanism de la CJ, niște reguli clare și prima regulă pe care am dorit s-o implementăm a fost să nu mai acceptăm construcții pe loturi mai mici de 500 de metri. Evident, există și excepții că există terenuri dezmembrate acum mulți ani, au luat autorizații, au depus certificate de urbanism și nu schimbăm regulile în timpul jocului, dar pentru construcțiile noi încercăm ca suprafața de teren minimă pe care poți construi să fie de 500 de metri. Pe lângă creșterea calității vieții (…) trebuie să fim atenți în caz de incendiu, dacă trebuie să vină salvarea, să fie loc pe străzi pentru utilaje mari”.

Investiții în rețeaua de apă-canal din Ilfov

Hubert Thuma a vorbit apoi despre proiectele cu fonduri europene pentru dezvoltarea rețelei de apă-canal din județul Ilfov.

„Ilfov are 40 de UAT-uri, orașe și comune. Sunt mai mulți operatori de apă și canal, cel mai mare e Apă și Canal Ilfov care aparține de CJ Ilfov. Avem două proiecte mari, unul început în 2015 pe bani europeni, a durat foarte mult să reușim să atragem acești bani, să ducem licitațiile la bun sfârșit, și e acum în fază de implementare. Sunt 26 de localități pe POIM-ul vechi, în jur de 450 de milioane de euro, care sunt investiți în apă și canal în 26 de localități.

Suplimentar, în ultimul an am mai realizat două proiecte ”mici”: comuna Snagov a depus un proiect minor la Bruxelles și am primit 50 de milioane de euro + TVA pentru apă și canal în Snagov, și comunele Afumați și Găneasa, alt proiect minor, tot 50 de milioane de euro, tot apă și canal.

Am ajuns la un consens împreună cu majoritatea primarilor să nu mai avizăm proiecte unde nu există apă și canal, pentru că mulți dezvoltatori nu au fost serioși: au dezvoltat proiecte, le-au spus celor care le-au vândut locuințe că au vorbit la primăriile, ceea ce nu s-a întâmplat. Presiunea vine pe primari, pe CJ, că oamenii sunt nemulțumiți și spun, pe bună dreptate, că ei plătesc taxe și impozite și vor să beneficieze de utilități.

Sunt proiecte europene, dar implemetarea unui astfel de proiect durează și 36 de luni”, a mai declarat Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, pentru B1 TV.