Guvernul reacţionează dur: Iohannis, prin blocarea rectificării bugetare, poate periclita veniturile pensionarilor, copiilor şi mamelor, cât şi accesul la servicii medicale

Publicat: 24 08. 2018, 16:18

Guvernul a reacţionat dur după ce Klaus Iohannis a convocat abia pe 4 septembrie CSAT-ul în care se va discuta despre rectificarea bugetară. Executivul susţine că prin acest blocaj făcut de către şeful statului poate periclita nu doar veniturile categoriilor cele mai vulnerabile, adică pensionarii, mamele și copiii, ci și accesul pacienților la serviciile medicale.

Redăm mai jos integral comunicatul de presă al guvernului:

Guvernul României își înțelege pe deplin responsabilitățile pe care le are pentru asigurarea bunei guvernări și va lua toate măsurile necesare pentru plata integrală și la timp a pensiilor, alocațiilor și indemnizațiilor pentru copii, salariilor bugetarilor, asigurarea serviciilor medicale și a siguranței cetățenilor, buna funcționare a instituțiilor statului, în pofida încercărilor președintelui României Klaus Iohannis de blocare a adoptării primei rectificări bugetare din acest an.

Refuzul președintelui României de a convoca de urgență CSAT pentru avizarea proiectului rectificării bugetare poate periclita nu doar veniturile categoriilor cele mai vulnerabile, adică pensionarii, mamele și copiii, ci și accesul pacienților la serviciile medicale.

Fonduri suplimentare pentru pensii și alte drepturi sociale

Având în vedere modificarea Legii pensiilor, recent adoptată de Parlament și promulgată de președintele Klaus Iohannis, precum și creșterea numărului de beneficiari ai alocațiilor pentru copii, indemnizațiilor de creștere a copilului și stimulentelor de reinserție pentru mamele care revin mai devreme în activitate, este nevoie de o suplimentare a sumelor alocate inițial Ministerului Muncii și Justiției Sociale. Mai exact, pentru plata pensiilor, conform noilor prevederi legale, este nevoie de o suplimentare cu 1,3 miliarde de lei, iar pentru plata celorlalte drepturi cuvenite copiilor și părinților acestora este nevoie de o creștere a bugetului cu 450 de milioane de lei.

Resurse mai mari pentru sănătate

În domeniul sănătății, nealocarea la timp a unor resurse suplimentare pune în pericol accesul la tratament al pacienților care suferă de afecțiuni grave, asigurarea rezervelor de sânge, și așa insuficente, necesare în unitățile sanitare pentru realizarea transfuziilor sanguine, precum și trimiterea la tratament în străinatate a pacienților pentru care nu poate fi asigurat tratament în România. În proiectul rectificării bugetare au fost prevăzute în plus 65 milioane lei pentru tratamentul bolnavilor cu infecție HIV/SIDA, 38 de milioane de lei pentru achiziționarea reactivilor, pungilor de recoltare a sângelui, materialelor sanitare și tichetelor de masă, 5 milioane de lei pentru Programul National de prevenire, supraveghere si control al tuberculozei și a 10 milioane lei pentru salvarea vieții pacientilor care nu pot fi tratați în România.

De asemenea, neadoptarea la timp a rectificării bugetare, implică riscuri în ceea ce privește plata integrală și la timp a drepturilor salariale ale personalului din sistemul medical, deși există resurse bugetare disponibile pentru asigurarea acestora.

Întârzierea aprobării rectificării pune în pericol și asigurarea medicamentelor și tratamentelor gratuite și compensate pentru următoarele luni, pentru pacienții cronici cu afecțiuni grave: oncologice, diabet, persoanele care au nevoie de dializă și cele care suferă de boli rare.

Siguranța cetățeanului

Protecția și siguranța cetățeanului au nevoie de mijloace de intervenție, personal pregătit și motivat și resurse adecvate. Prin rectificarea bugetară, Guvernul a prevăzut bani în plus pentru dotarea structurilor MAI cu mijloace de intervenție, pentru mentenanța elicopterelor care asigură sprijin aerian în special în misiunile SMURD de salvare de vieţi omeneşti, echipamente și carburanți.

De asemenea, rectificarea bugetară cuprinde și sumele necesare pentru suplimentarea personalului MAI, prin încadrarea atât a tinerilor absolvenți din instituțiile proprii de învățământ, cât și din sursă externă, plata orelor suplimentare efectuate în afara programului normal de lucru pentru personalul cu statut special care are atribuţii în domeniul ordinii şi siguranţei publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situaţii de urgenţă etc. Sumele suplimentare au fost prevăzute prin rectificarea bugetului având în vedere că temeiul legal pentru plata acestora a fost adoptat de Parlament începând cu data de 1 aprilie 2018.

Controlul și combaterea pestei porcine africane

Controlul și combaterea pestei porcine africane pe teritoriul României a determinat măsuri urgente și ferme de intervenție, care necesită fonduri suplimentare alocate Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Prin proiectul rectificării bugetare sunt asigurate resurse pentru plata compensațiilor pentru animalele sacrificate, achiziționarea de dezinfectanți, incineratoare mobile, transportul animalelor sacrificate etc. Întârzierea adoptării rectificării bugetare afectează buna desfășurare a Programului de control și combatere a pestei porcine africane.

Sprijin pentru agricultură

Impactul financiar al amânării rectificării bugetare este estimat la 1,75 miliarde de euro – 0,8% din PIB și este generat de întârzierea asigurării finanțării campaniei agricole de toamnă și a investițiilor în zootehnie pentru sectorul avicol, respectiv sectorul de reproducție la suine. În aceste condiții, costurile de producție ar putea crește cu 10% tocmai în perioada de pregătire a terenurilor și este pusă în pericol plata la timp a subvenției pentru motorină – 100 de milioane de lei.

Totodată, se compromit plățile directe prin programul FEGA pentru că se amână finanțarea cu 14,65 milioane de lei a acestui sector.

La ANIF, lipsa fondurilor pentru reparații la 38 de amenajări de irigații va avea un impact economic estimat la 1 miliard de euro, în condițiile secetei prelungite.

Fonduri europene nerambursabile

Fondurile europene nerambursabile reprezintă o resursă extrem de importantă pentru dezvoltarea României, motiv pentru care Guvernul a făcut eforturi susținute pentru contractarea cât mai multor proiecte finanțate din bani europeni.

Prin amânarea rectificării bugetare, se întârzie încheierea contractelor de finanțare prin Programul Operațional Capital Uman, în valoare de aproximativ 1.120 milioane euro, din care contribuție de la Uniunea Europeană în valoare de 952 milioane euro.

Aceste proiecte se regăsesc în domenii vitale pentru români:

  • Sănătate – cca 400 milioane euro;
  • Educație – cca 320 milioane euro;
  • Piața forței de muncă – cca 100 milioane euro;
  • Protecția copilului – cca 300 milioane euro.

Investiții în infrastructura locală

Prin Programul Național de Dezvoltare Locală, se finanțează obiective de investiții locale cu impact pentru viața de zi cu zi a oamenilor: investiții în proiecte de realizare a drumurilor județene, comunale, străzi, alimentare cu apă, canalizare, școli, lucrări care se realizează în special în sezonul de vară. Suma decontată de administrația locală a ajuns la 500 milioane lei și este necesară suplimentarea fondurilor destinate acestui program.

Neaprobarea la timp a rectificării bugetului de stat va determina întârzierea finanțării acestor investiții și neplata la timp a lucrărilor executate, acestea fiind estimate la 300 de milioane de lei.

De asemenea, unitățile administrativ-teritoriale au formulat numeroase solicitări de suplimentare a sumelor de echilibrare alocate de la bugetul de stat pentru asigurarea cheltuielilor de funcționare, iar consiliile județene întâmpină dificultăți în finanțarea sistemului de protecție a copilului și centrelor de asistență socială a persoanelor cu handicap.

Investiții în infrastructura de transport

Încercarea de blocare a adoptării rectificării bugetare afectează și proiecte esențiale din domeniul transporturilor, cum ar fi: lucrări de întreținere și reparații pe rețelele de drumuri naționale și autostrăzi, lucrări de reparație capitală a liniilor de cale ferată.

Totodată, determină întârzieri în decontarea facilităților de călătorie pentru operatorii de transport public de călători cu consecințe asupra activității transportatorilor care asigură servicii pentru studenți, elevi, pensionari, veterani de război și revoluționari. Se pot înregistra arierate, insolvențe etc. ceea ce poate genera noi procese pe rol, conducând inevitabil la majorarea sumelor datorate de la bugetul de stat.

Sprijinirea mediului de afaceri

Programele de susținere a antreprenorilor români sunt puse în pericol prin amânarea rectificării bugetare. În proiectul de rectificare sunt alocate suplimentar 14 milioane de lei pentru participarea companiilor românești la 18 târguri și expoziții externe, sub pavilion de țară. Peste 150 de firme participante, potențial exportatoare, sunt afectate.

De asemenea, Programul de susținere a internaționalizării operatorilor economici români nu mai poate fi lansat în august 2018, cum era programat inițial. Programul constă în subvenționarea participării companiilor românești la târguri și expoziții internaționale sub brand propriu. Buget inițial al programului este de 10 milioane de euro.

Un alt efect este întârzierea lansării programului Start-Up Nation 2018, în lipsa unui buget aprobat.

În plus, unii ordonatori principali de credite, între care și Institutul Cultural Român, Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 – 1989 nu au asigurată plata integrală a drepturilor salariale în luna septembrie, în condițiile în care prin rectificarea bugetară s-a propus suplimentarea cheltuielilor de personal. Urmare a deciziei președintelui României de a nu convoca ședința CSAT, există riscul ca angajații din aceste instituții publice să nu beneficieze la timp de plata contribuțiilor de asigurări sociale.

Încă o dată, Guvernul României solicită public președintelui României, Klaus Iohannis, să acorde importanța cuvenită proiectului rectificării bugetului pentru 2018 pentru a nu aduce grave prejudicii garantării drepturilor românilor la sănătate, pensie, siguranță publică și bunei funcționări a instituțiilor statului.