Guvernul Orban demarează marea dezbatere națională pe tema Green Deal. Orban: Vom analiza consecințele asupra României, obiectivele asumate și poziția țării pe acest subiect (VIDEO)

Guvernul Orban va demara o serie de consultare publică a mediului de afaceri, organizațiilor profesionale și sindicatelor cu privire la ce se numește Green Deal și consecințele sale asupra României.

„De asemenea, am discutat, în cadrul Biroului Executiv, de organizarea unei serii de consultare publică a mediului de afaceri, a organizațiilor profesionale, a sindicatelor privitor la ceea ce se numește Green Deal, proiectul Comisiei Europene, Pactul Ecologic European, posibilele consecințe asupra României, asupra obiectivelor asumate în Green Deal și, de asemenea, stabilirea poziției României în toate regulamentele, care vor fi dezbătute în Parlamentul European pentru a asigura atigenrea obiectivelor din cadrul Green Deal și, evident, pentru a continua consultarea societății privitor la viitorul exercițiu financiar multianual, bugetul UE pentru perioada UE 2021-2027”, a declarat Ludovic Orban.

Pentru România, unul dintre marile obiective este să convingă Comisia Europeană să accepte gazul ca soluție de tranziție către atingerea obiectivelor cuprinse în Pactul Ecologic European, așa-zisul Green Deal, potrivitG4Media.ro.

Concret, Bucureștiul dorește ca Bruxellesul să accepte utilizarea fondurilor europene pentru investiții în tehnologizarea centralelor care produc energie pe bază de cărbune sau petrol și adaptarea lor la gaz. Pe fostul cadru financiar multianual al UE, investițiile în tehnologia gazului metan din fonduri europene erau interzise.

Poziția oficială a României, consultată de G4Media.ro, este că gazul natural poate contribui la facilitarea tranziției către o economie de-carbonizată. Fără investiții în proiecte de gaz, România și alte state membre s-ar vedea în imposibilitatea respectării noilor ținte europene privind emisiile de carbon.

„Cu cât este recunoscut mai mult rolul gazului ca investiție de tranziție, cu atât mai bine pentru România. Acum se joacă un meci cu impact major pe următorii zece ani”, a explicat eurodeputatul Siegfried Mureșan.

De altfel, România negociază intens la Bruxelles anul de referință la care se va raporta Comisia Europeană atunci când va calcula progresele făcute de fiecare stat membru în privința reducerii emisiilor de carbon, declara, în 20 decembrie, Klaus Iohannis la o întâlnire informală cu ziariștii, potrivit G4Media.ro.

Concret, România și-ar dori ca anul de referință să fie ori 1987, ori 1988. La acea vreme, industria țării era la capacități maxime de producție, motiv pentru care și poluarea era la un nivel foarte ridicat.

Pe de altă parte, cu un punct de referință stabilit la 1990, raportarea s-ar face la o perioadă când mai multe fabrici s-au închis, iar nivelul de poluare s-a redus semnficativ.

Șeful statului a subliniat că, în eventualitatea în care România nu reușește să negocieze un acord convenabil, ar putea fi pusă în situația de a închide anumite exploatări miniere sau chiar de a opri importurile de mașini second hand.

„O introducere a unei taxe auto mai drastice pentru second hand ar duce la nemulțumiri semnificative”, a mai spus președintele, adăugând că România vrea o politică Green Deal bazată pe încurajări, nu sancțiuni, pentru că ar apărea o „repulsie” față de acest proiect.