Guvernul Grindeanu a desecretizat stenogramele ședinței în care Cabinetul Cioloș a modificat prin ordonanță de urgență Codurile penale

Guvernul Grindeanu a aprobat, duminică, într-o ședință de urgență, memorandumul prin care sunt declasificate stenogramele şedinţelor de Guvern în care au fost modificate codurile în 2016 şi 2017.

Astfel, au fost date publicităţii stenogramele şedinţei din 18 mai 2016, când Guvernul tehnocrat a modificat cele două coduri, şi a şedinţei în care Guvernul Grindeanu a făcut acelaşi lucru, pe 31 ianuarie.

Textul Stenogramei şedinţei Guvernului din 31 ianuarie 2017 poate fi citit AICI.

Textul Stenogramei şedinţei Guvernului din 18 mai 2016,citat de știrpesurse.ro:

SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI NECLASIFICAT

Nr. 20E/92 din 05.02.2017 Ex. unic

(extras1) din nr.01434 din 20.05.2016)

E X T R A S din Stenograma şedinţei Guvernului din 18 mai 2016 (pagina 12-16)

……………………………………………………………………………………………………………………………………

PARTEA a II-a

I – PROIECTE DE ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

1.PROIECT DE ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală

(Partea a II-a – pct.I.1 pe ordinea de zi)

Dl. Dacian Julien Cioloş

Şi trecem la Partea a II-a.

Începem cu proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, a Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea articolului 31 alineatul (1) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară.

Doamna ministru, vă rog.

D-na Raluca Alexandra Prună

Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

Stimaţi colegi, Legea 135/2010 privind Codul de procedură penală a intrat în vigoare la 1 februarie 2014. Ulterior acestei date, Curtea Constituţională a admis mai multe excepţii de neconstituţionalitate, invocate în legătură cu diferite texte din Codul de procedură penală.

Obligaţia de la lege este ca în momentul în care o dispoziţie este declarată neconstituţională, în 45 de zile, textul declarat neconstituţional să fie adus în conformitate cu cerinţele Curţii.

Unele dintre textele din Codul de procedură penală în legătură cu care au fost pronunţate decizii ale Curţii prin care s-au admis excepţii de neconstituţionalitate au fost puse în acord cu textele Constituţiei prin intervenţii legislative sub forma unor legi sau ordonanţe de urgenţă.

În 2014, fără a intra foarte mult în istorie, s-a adoptat o ordonanţă de urgenţă care nu a preluat toate modificările aduse… cerute de Curtea Constituţională, ci numai câteva modificări, considerate la acel moment mai importante.

De ce ordonanţă de urgenţă acum? Pentru că suntem la doi ani de când s-a adoptat acest Cod şi suntem dincolo de cele 45 de zile în care trebuia să punem în acord numeroase texte.

La momentul iniţierii prezentei ordonanţe de urgenţă, avem un număr semnificativ de decizii ale Curţii prin care, cum am spus, au fost admise excepţii de neconstituţionalitate, care nu au fost urmate de intervenţii legislative şi această situaţie determină dificultăţi majore şi, îndrăznesc să spun, chiar sincope în activitatea organelor judiciare, care sunt în situaţia în care nu pot avea un Cod de procedură penală după care să judece, ci au un Cod împreună cu un teanc de decizii ale Curţii, pe care trebuie să le citească pentru a putea face aplicarea legii în această ţară.

Avem peste 20 de decizii ale Curţii Constituţionale cu impact semnificativ asupra Codului de procedură penală şi care impun intervenţii importante asupra unor instituţii legislative – le-am detaliat în nota de fundamentare, nu am să fac decât să le citesc:

– vorbim de participarea procurorului sau a unor părţi în procesul penal la unele etape procedurale;

– procedura soluţionării plângerii împotriva soluţiilor procurorului;

Acestea sunt decizii ale Curţii Constituţionale din 2014. Suntem la doi ani, deci, dincolo de 45 de zile.

– procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei;

– necesitatea reglementării unor căi de atac;

– necesitatea redactării unor texte clare şi previzibile;

– clarificarea unor competenţe;

– renunţarea la urmărirea penală.

Şi m-aş opri asupra acestui punct: renunţarea la urmărirea penală a fost declarată, în acest an, neconstituţională de către Curte şi, la momentul la care noi discutăm, suntem în situaţia în care, de exemplu, dacă ai furat un salam din Carrefour, procurorul nu poate renunţa la urmărirea penală, trebuie… şi nu ştie ce să facă şi, prin urmare, este necesară o intervenţie. Se adună dosarele, vorbim de peste 100.000 de dosare, anul trecut, în care s-a renunţat la urmărirea penală, în considerarea faptului că fapta nu prezintă un pericol social atât de mare.

Iar acum, în acest moment, suntem la trei luni de când s-a adoptat această decizie, s-a publicat decizia Curţii, şi dosarele se acumulează la Parchet, neavând un text care să prevadă trimiterea lor pentru confirmare în instanţă.

În afară de aceste modificări, prin ordonanţa de urgenţă transpunem şi un număr destul de mare de directive, al căror termen de transpunere este şi el foarte vechi şi demult depăşit.

Am să citesc directivele:

Directiva privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor şi pornografiei infantile, care trebuia transpusă în 2013 – suntem în 2016.

Mai avem Directiva privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale, publicată în 2012, la 1 iunie 2012. Trebuia să fie transpusă la 1 iunie 2014 – suntem în 2016.

Directiva privind protecţia mediului prin intermediului dreptului penal.

Directiva de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea şi protecţia victimelor criminalităţii.

Directiva privind protecţia prin măsuri de drept penal a monedei euro şi a altor monede împotriva falsificării.

Şi, în fine… Nu, şi aceasta este ultima.

Mai avem, în fine, un număr de situaţii în care, din cauza necomunicării măsurilor naţionale de transpunere la Comisie, suntem în situaţia în care riscăm proceduri judiciare în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Faţă de toate aceste considerente… aş mai… dacă îmi îngăduiţi, aş mai spune două cuvinte cu privire la faptul că ordonanţa preia texte care sunt la acest moment în dezbatere, în varietate, în Parlament, fie la Senat, fie la Cameră.

Sunt trei proiecte de legi care sunt acolo discutate şi, în cele şase luni de mandat de când mi-am preluat acest mandat, nu am reuşit, din păcate, să avansăm foarte mult.

Pentru acest motiv propun o ordonanţă de urgenţă, dar nu numai.

În discuţiile pe care le-am avut cu deputaţii şi cu senatorii, au fost cerinţe de a uni toate propunerile legislative care au fost făcute pe măsură ce Curtea adoptă decizii şi publică decizii de neconstituţionalitate, de a le uni pe toate într-un proiect, astfel încât să putem discuta într-un mod coerent despre aceste modificări.

Nu a fost posibil acest lucru la nivel parlamentar şi atunci, credem că cea mai simplă soluţie, şi soluţia judicioasă pentru sistemul judiciar, care trebuie să aibă un cadru legislativ predictibil, şi pentru cetăţean, că vorbim şi de cetăţeni, este promovarea unui proiect de ordonanţă de urgenţă.

În proiectele care rămân la Parlament, Ministerul Justiţiei va indica, va face precizarea procedurală că modificările depuse de-a lungul timpului şi în termene de Ministerul Justiţiei în ultimii doi ani şi jumătate rămân fără obiect, ceea ce nu împiedică Parlamentul să dezbată, în continuare, textele, dacă va dori, însă va trebui să le raporteze la textele care rezultă din această ordonanţă de urgenţă.

În fine, sunt câteva texte care sunt în Parlament şi pe care nu le-am preluat în această ordonanţă, pentru că sunt soluţii care nu sunt susţinute de Ministerul Justiţiei şi vom face această precizare în cadrul procedurii legislative din Senat.

Şi, în fine, există un proiect care a fost adoptat de Senat şi amendamentele senatorilor se dezbat. Nici pe acelea nu le vom… nu le-am introdus aici, nu sunt ale Ministerului Justiţiei, ele continuă să rămână în dezbatere şi Ministerul Justiţiei le va susţine, sau nu, în funcţie de caz, în Parlament.

Cam asta. Nu am să intru în detalii, că sunt numeroase instituţii, aproape că avem jumătate de Cod aici, dacă îmi îngăduiţi, şi pentru acest motiv, nu avem soluţie, vă rog să aprobaţi această ordonanţă de urgenţă.

Mulţumesc.

Dl. Dacian Julien Cioloş

Mulţumesc. Deci, înţeleg că am preluat, pe de o parte, decizii ale Curţii Constituţionale, precum şi anumite modificări care sunt în dezbatere în Parlament şi cu care Ministerul Justiţiei este de acord.

Şi o a treia categorie, alinieri la directive sau, da, introducerea unor… transpunerea unor directive europene. OK.

Te rog, Violeta.

D-na Victoria-Violeta Alexandru

Faţă de… Mulţumesc, în primul rând.

Faţă de pledoaria doamnei ministru, absolut justă şi pe nişte argumente de necontestat, simt nevoia, însă, să spun că acest lucru înseamnă că pentru toţi colegii din celelalte ministere este posibil a se veni cu proiecte de ordonanţă, întrucât tot ce facem în acest moment are caracter de urgenţă, adică, mi-e greu să mai pledez faţă de fiecare dintre colegii cărora le trimit, săptămânal, o serie de mesaje, cum că la ei nu ar trebui să se întâmple prin ordonanţă de urgenţă, pentru că nu e aşa de important, sau nu.

Evident, fiecare iniţiator îşi asumă şi, repet, doamna ministru a făcut o pledoarie absolut corectă vizavi de anumite lucruri care trebuiau să se întâmple de mai multă vreme. Sunt conştientă că suntem la jumătatea mandatului, dar, în acelaşi timp, sunt responsabilă să aduc la această masă şi această perspectivă, a faptului că ne-am angajat şi la un proces care se numeşte „bună guvernare” şi în temeiul căruia ar trebui să fim atenţi la modul în care reglementăm prin ordonanţă de urgenţă.

Decizia ne aparţine nouă, ca şi echipă.

Repet, sunt conştientă că suntem la jumătatea mandatului şi că timpul trece foarte repede, dar o să vă rog să-mi permiteţi să aduc pe masa noastră şi această perspectivă, pentru că aşa mi-aţi cerut să-mi exercit mandatul, cu corectitudine.

Mulţumesc.

Dl. Dacian Julien Cioloş

Da, sigur, ne-am angajat la lucrul ăsta şi, în continuare, susţin că trebuie să evităm să dăm ordonanţe de urgenţă punctuale, prin care să ne rezolvăm o problemă sau alta, împotriva intereselor altora. Şi mai ales, pe subiecte care trebuie dezbătute în Parlament.

Pe de altă parte, am spus că, de fiecare dată atunci când e nevoie de un act normativ sau de o modificare a unui act normativ în interesul larg al cetăţenilor, care poate să fie argumentat prin acest interes al cetăţenilor, modificarea respectivă o să ne-o asumăm şi o să o asumăm public, cu publicarea propunerii respective şi cu argumentare.

Deci, în continuare, facem diferenţă între a trece prin ordonanţă de urgenţă orice proiect de lege doar pentru a-l putea afişa că e realizarea noastră, sau a trece prin ordonanţă de urgenţă modificări ale legislaţiei care, cu cât sunt făcute mai repede, cu atât beneficiul direct, imediat, e mai rapid.

Şi în cazul ăsta, doamna ministru a explicat despre ce e vorba – dincolo de faptul că avem transpuneri de directive europene, dincolo de faptul că avem transpuneri ale unor decizii ale Curţii Constituţionale, care deja sunt depăşite de termen, noi am discutat, eu ţin minte, şi cu Parlamentul, la începutul mandatului, ideea că Parlamentul va accelera procesul de dezbatere pe anumite modificări ale Codului penal şi Codului de procedură penală, pentru că e o aşteptare mai mare, de mai multă vreme.

Se pare că nu s-a întâmplat, din diferite motive. Perspectivele pentru a face asta în următoarele luni sunt reduse, dată fiind campania electorală şi atunci eu înţeleg şi o susţin pe doamna ministru, care şi-a asumat aceste decizii.

Şi la fel facem cu celelalte proiecte de ordonanţă, punct cu punct, aşa cum am spus, caz cu caz, le discutăm şi, acolo unde există argumente, da, ne asumăm, pentru că suntem un executiv care trebuie să şi livreze rezultate şi, în limita în care aceste proiecte de acte normative sunt de interes general, şi nu de interes particular, adoptăm acest proiect de ordonanţă.

Cum a fost şi, data trecută, acel proiect de ordonanţă cu referendumul la nivel local, de exemplu, care, sigur, la fel, poate să vină cineva cu argumentul că în democraţie modificarea unei astfel de legi trebuie făcută de Parlament. Pe de altă parte, a existat justificarea clară, şi atunci ne-am asumat decizia respectivă. Dar e foarte bine că aţi subliniat asta.

Domnule ministru.

CASETA 2

Dl. Petre Tobă

Da. Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

Şi noi susţinem nevoia unei ordonanţe de urgenţă, pentru că, în anumite domenii, ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale a intervenit un blocaj în înfăptuirea actului de justiţie.

Aş vrea, totuşi, să subliniez – şi am discutat cu doamna ministru – având în vedere faptul că, pe lângă foarte buna colaborare existentă între ministerele noastre, faptul că mai mult de 95 la sută din urmărirea penală se efectuează de către Poliţie, de către subordonaţii Ministerului Afacerilor Interne, apreciem ca în viitor ar fi util ca Ministerul Afacerilor Interne să fie avizator vizavi de toate aceste modificări ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală şi, inclusiv, faptul că au mai rămas aspecte care trebuie clarificate.

Am avut o discuţie cu doamna ministru şi a rămas ca în perioada următoare să constituim un grup de lucru la nivelul celor două ministere ca să clarificăm şi celelalte aspecte care nu sunt prinse în această ordonanţă de urgenţă.

Mulţumesc mult.

Dl. Dacian Julien Cioloş

Da, mulţumesc, am luat notă. Dacă cineva mai are întrebări sau observaţii?

Dacă nu, vă propun să adoptăm acest proiect de ordonanţă.

Mulţumesc.

(Aprobat)