Guvernul a atacat la CCR majorarea pensiilor cu 40% și celelalte modificări aduse de Parlament rectificării bugetare

Guvernul Orban a atacat la Curtea Constituțională, marți, modificările aduse de Parlament rectificării bugetare, printre care se numără și majorarea punctului de pensie cu 40%. Mai exact, printr-un comunicat de presă transmis astăzi, Executivul de la Palatul Victoria a anunțat că a depus la CCR sesizarea în vederea exercitării controlului prealabil de constituționalitate privind Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 și sesizarea privind Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.

În luna august, Guvernul Orban anunța că punctul de pensie va fi majorat cu 14% și, de la acel moment, liberalii au susținut în mai multe rânduri că procentul de creștere a fost stabilit pe baza realității economice. Cu toate acestea, la aproximativ o lună distanță, la propunerea PSD,parlamentarii din Comisiile de bugetau abrogatarticolul din rectificarea bugetară privind majorarea punctului de pensie cu 14%, în acest fel rămânând în vigoare legea sistemului public de pensii care prevede o creștere cu 40%.

Au mai fost validate și alte majorări. Spre exemplu, Comisiile au mai adoptat un amendament, propus tot de PSD, care prevede majorarea sumelor repartizate UAT-urilor cu 1 miliard de lei. Pentru municipiile reședință de județ se alocă suplimentar 500 de milioane de lei, care vor fi repartizați în mod egal indiferent de culoarea politică a administrației locale. Unalt amendament adoptat stipulează o alocare suplimentară de 5,635 milioane de lei, în bugetul Camerei Deputaților, pentru achiziționarea echipamentelor necesare dotării birourilor parlamentare din teritoriu la schimbarea legislaturii.

Eveniment - 20 sep, 11:11

Președintele CCR, Marian Enache, s-a căsătorit la 70 de ani. Cu ce se ocupă noua sa soție

Totodată, a fost alocatăo sumă suplimentară de 67 milioane de lei pentru Ministerul Agriculturii, care este destinată finanțăriiProgramului de realizare a sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor. Totodată, s-a mai decis majorarea salariilor de bază pentru personalul didactic de predare, așa cum este prevăzut în lege, adică din acest an.

În cele din urmă, plenul Parlamentului a adoptat modificările propuse pentru rectificarea bugetară gândită de Guvern.

Guvernul a atacat la CCR majorarea pensiilor cu 40%. Comunicatul cabinetului condus de Ludovic Orban

Guvernul a depus astăzi la Curtea Constituțională sesizarea în vederea exercitării controlului prealabil de constituționalitate privind Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 și sesizarea privind Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2020 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.

În esență, Executivul reiterează argumentele potrivit cărora Parlamentul a ignorat exigențele de previzibilitate ale legii și perspectivele evoluției situației bugetului consolidat și a economiei generale, cu consecința afectării principiului securității juridice. În plus, abrogarea unor articole din ordonanța de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie a.c. nu duce automat la aplicarea legii inițiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziții tranzitorii.

Totodată, Guvernul arată că parlamentarii nu au identificat sursele clare de finanțare a majorărilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite și care să reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispozițiilor constituționale.

Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie respectiv de 1.442 de lei s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei așa cum a modificat legiuitorul și majorarea salariilor profesorilor ar presupune „un necesar de finanțare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB și 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05 % din PIB). ”

Or, execuția bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condițiile actualei crize sanitare extrem de grave în care presiunea asupra bugetului de stat este uriașă din cauza creșterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaș în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecția deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acționeze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligația a le îndeplini.

Executivul subliniază faptul că rectificarea bugetului de stat pe anul 2020 a fost construită pe baza analizelor și studiilor de impact, reprezentând un echilibru între toate domeniile care au necesitat finanțare astfel încât impactul economic al crizei sanitare să fie redus la cel mai mic nivel posibil. Distorsionarea construcției bugetare, prin introducerea de cheltuieli fără bază reală în nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economică, cu impact negativ în nivelul de trai al tuturor cetățenilor, inclusiv a prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli.

Totodată, gestionarea contextului economic actual necesită o raportare realistă la situația economică internațională provocată de pandemie și maximă precauție în menținerea echilibrelor bugetare în beneficiul tuturor cetățenilor.