Grupul de la Cluj se regrupează sub oblăduirea ministrului “dottore” Lucian Bode şi a primarului Emil Boc: Legătura cu controversatul proiect imobiliar Transilvania Smart City

De foarte mulţi ani, mai mulţi oameni controversaţi din Cluj, cu legături în tot mediul politic, indiferent de partid, au reuşit să controleze felii importante din afacerile publice ale statului român, reuşind mereu să se mufeze la banul public fără consecinţe juridice. Este vorba de aşa numitul Grup de la Cluj, un grup de oameni de afaceri care au prosperat, indiferent că au fost alături de PDL, PSD sau, mai nou, PNL.

De data aceasta, Grupul de la Cluj pare că s-a regrupat sub oblăduirea actualui ministru de Interne, Lucian Bode, dar şi a primarului de Cluj, liberalul fost pedelist Emil Boc. Într-un articol de presă intitulat “E FAIN SĂ FII ”DOTTORE” ȘI MINISTRU LIBERAL DE INTERNE! Afacerile familiei Bode: legătura neașteptată cu Elena Udrea”, jurnaliştii de la Ziar de Cluj constată că mai toţi partenerii liberalului sunt anchetaţi pentru evaziune fiscală. Iar pentru a închide cercul, primarul Emil Boc pare, mai nou, implicat într-un proiect imobiliar controversat, care porneşte tot de la Elena Udrea.

Transilvania Smart City, un proiect controversat girat de oameni care s-au perindat prin Grupul de la Cluj

Un val de critici a apărut în spațiul public după ce s-a aflat că proiectul imobiliar Transilvania Smart City va fi amplasat în apropiere de Pata Rît, iar asociațiile civice l-au găsit responsabil pentru această situație pe Emil Boc și au atras atenția asupra „suspiciunilor de corupție care planează în jurul investitorilor imobiliari”.

Eveniment - 20 nov, 13:38

ANM a emis cod portocaliu de vânt puternic. Ce zonă este vizată

Despre Transilvania Smart City se știe că a fost asumat de Elena Udrea în finalul anului 2021, iar partenerul de viață al fostului ministru, Adrian Alexandrov, este reprezentant oficial al proiectului. Patronul Realitatea Plus, Maricel Păcuraru, care a ispășit în închisoare o condamnare pentru corupție, și-a anunțat recent intrarea în afacere, în cadrul unui consorțiu din care mai fac parte Bobby Păunescu, Cozmin Gușă, Miron Mitrea și Gabriel Oprea.

În ceea ce îl privelte pe Emil Boc, deși neagă că ar avea vreo implicare în proiectul imobiliar, jurnaliștii din presa locală au scris că edilul încearcă să găsească un pretext pentru a crea o cale de acces către investiția imobiliară.

Pretextul găsit ar fi cimitirul Moș Ion Roată din cartierul Someșeni OSĂ care se deschide, ”cel mai probabil”, în această primăvară. Jurnaliștii mai scriu că va va fi extins, pentru că va rămâne singurul loc de înhumări după ce în celelalte cimitire din oraș s-a atins capacitatea maximă. O fi rămas descoperită vreo cale de acces la investiția Transilvania Smart City, deocamdată unica beneficiară a căii de acces la acest cimitir.

Detalii din trecutul controversat al ministrului “dottore” Lucian Bode

Coincidenţă sau nu, şi ministrul Lucian Bode este legat de grupul de la Cluj. Detalii din trecutul controversat al ministrului sunt trecute în revistă recent de cei de la Ziar de Cluj. În interiorul PNL, se știe că Lucian Bode este susținut puternic și a fost promovat constant de liderii PNL din nord-vestul țării, foștii lideri PD-L: Emil Boc, Daniel Buda, Vasile Blaga, Gheorghe Flutur și Gheorghe Falcă.

Bode a intrat în politică la nivel local, în 2000, iar primele funcții deținute au fost de consilier local al comunei Valcău de Jos și secretar în PD Sălaj. Potrivit CV-ului, până în 2008 a fost secretar general la PD-L apoi a candidat și a fost ales deputat de Sălaj. Tot în 2008 a fost ales președintele organizației PDL-Sălaj.

Între timp Lucian Bode ar fi devenit ”protejatul” influentei familii Stanca, apropiată de Elena Udrea. Oficial, Lucian Bode nu apare ca asociat sau administrator al unei societăți comerciale, spre deosebire de soția lui, Karina, de profesie educator, scrie ziardecluj.ro.

Soția ministrului de Interne, partener cu un fost ofiţer de Securitate

În 2007, Karina Bode ar fi intrat în afaceri imobiliare prin intermediul unei firme de construcții numită LMB Construct. Firma a avut activitate doar doi ani, după care, în 2016, a devenit inactivă.

Jurnaliștii de la Ziar de Cluj mai scriu că soția lui Bode a fondat compania alături de Ioan Mocan, fost consilier județean PDL, care ulterior a candidat pentru un post de deputat din partea PP-DD. Și Mocan a avut probleme cu legea, el fiind anchetat, în 2013, tot pentru evaziune fiscală.

Al treilea asociat este, de asemenea, un fost consilier PDL, trecut ulterior la PNL, Gheorghe Lup. Acesta și-a dat demisia din Consiliul Județean în 2016, ”din motive personale”.

Mocan și Lup i-au cedat tot capitalul social Karinei Bode, în 2008, aceasta figurând și în prezent ca unic asociat al companiei.

De asemenea, soția ministrului Lucian Bode a fost asociată cu partenera de afaceri a Elenei Udrea, într-o afacere cu instalații electrice, conform fanatik.ro.

Din datele de la registrul Comerțului rezultă că soția lui Lucian Bode a deținut 32% din societatea Electroprim SRL, cu sediul în municipiul Zalău. Firma a fost dizolvată în anul 2011, după ce asociații au cerut intrarea în insolvență.

Soția ministrului de interne i-a avut ca parteneri de afaceri pe soții Viorel și Elena Viorica Stanca, două personaje cunoscute la nivel local.

Viorel Stanca este un fost căpitan de securitate – contrainformații, ulterior ofițer SRI, ridicat la grad de general în rezervă printr-o decizie semnată de Traian Băsescu, în 2009.

Stanca a fost lider al PDL Zalău și a deținut un adevărat imperiu financiar grație companiei Vidalis, care i-a adus o avere de 20 de milioane de euro și l-a propulsat în Top 300 Capital. În 2010, el a fost cercetat pentru evaziune fiscală. Viorel Stanca a decedat în 2021, după ce fusese diagnosticat cu coronavirus.

Relația dintre Viorel Stanca și Lucian Bode era de notorietate, actualul ministru datorându-și debutul în politică fostului căpitan de securitate. Potrivit presei locale, Bode a fost promovat ca secretar general al PDL Sălaj. După ce Stanca s-a retras de la conducerea partidului, locul lui a fost preluat de Lucian Bode.

Lucian Bode a făcut pasul către politica de la centru profitând de legătura cu Daniel Buda – omul de încredere din Parlament al lui Emil Boc.

Acesta a fost susținut în 2008 în funcția de președinte PDL Sălaj de către Vasile Blaga. Din 2008 când a intrat în Parlament, Bode a fost un apropiat al liderului PDL Cluj Daniel Buda, omul de încredere al lui Emil Boc.

În 2019, Lucian Bode este susținut de aceiași lideri pentru a deveni ministru al Transporturilor în guvernul condus de Ludovic Orban.

Lucian Bode, un ministru cu o lucrare de doctorat “profund viciată”

Astăzi, Lucian Bode se confruntă cu acuzaţii de plagiat, după ce Comisia de Etică a Universității Babeș-Bolyai a constatat că teza de doctorat a ministrului de Interne Lucian Bode este “profund viciată”.

Cazul de plagiat al ministrului de Interne, Lucian Bode, a ajuns şi pe masa procurorilor, după ce Asociația Voci pentru Democrație și Justiție (VeDem Just) a anunţat că va face plângere penală împotriva lui Lucian Bode și Adrian Ivan pentru fals în declarații, „ca urmare a constatării plagiatului în teza de doctorat”:

„Ca urmare a constatării plagiatului în teza de doctorat, VeDem Just formulează plângere penală împotriva lui Lucian Bode și Adrian Ivan pentru fals în declarații și solicită ministrului educației retragerea titlului de doctor pentru primul, respectiv retragerea calității de conducător de doctorat pentru al doilea”, se arată în comunicatul asociației de juriști.

Legătura lui Emil Boc cu controversatul proiect imobiliar Transilvania Smart City

În acest an, grupul de la Cluj a încercat să promoveze discret controversatul proiect imobiliar Transilvania Smart City, deşi acesta ridică serioase problem de mediu, dar şi de confort pentru potenţialii viitori clienţi.

Proiectul imobiliar Transilvania Smart City a obținut autorizațiile de urbanism și construcție de la Primăria Cluj-Napoca, administrație condusă de Emil Boc, deși urmează să fie ridicat lângă o fostă groapă de gunoi de la marginea orașului, în zona denumită Pata Rât, și în vecinătatea unui cimitir. Niciuna dintre aceste mențiuni nu se găsesc pe site-ul Transilvania Smart City sau în ofertele solicitate pe mail de către clienți, se arată într-o investigaţie publicată de site-ul Europa Liberă despre acest subiect.

În schimb, în ultima perioadă, mai multe persoane publice au luat distanţă față de acest proiect controversat. Este vorba de fostul ambasador SUA, Adrian Zuckerman, care a negat implicarea sa şi a firmei de avocatură unde activează în proiect, cât şi o delimitare venită chiar de la edilul Clujului, Emil Boc, ce a ţinut recent să precizeze că doar o mică parte din proiect a parcurs procedurile legale, restul putând chiar să nu fie aprobat.

Un proiect imobiliar cu probleme de mediu şi de confort pentru potenţialii clienţi

Între 2013 și 2020, primăria condusă de Emil Boc a început desființarea gropii de gunoi și a investit 10 milioane de euro în zonă, mare parte din bani venind de la dezvoltatorii proiectului. De exemplu, municipalitatea a modernizat drumul principal și a investit în utilități și expropieri.

În paralel însă, mai bine de zece ani, aceeași primărie a ignorat complet problemele comunității sărace din Pata Rât. E vorba de 1.500 de oameni. Interesul administrației locale pentru ambițiile dezvoltatorilor imobiliari și ignorarea completă a oamenilor săraci din Pata Rât au determinat mai multe ONG-uri să organizeze un protest în fața primăriei.

Terenurile pentru proiectul imobiliar au fost cumpărate încă din 2013 de un SRL românesc deținut de offshore-uri din Gibraltar, iar în 2021 Primăria Cluj-Napoca a dat avizele pentru construirea cartierului de lux, informează Europa Liberă.

Proiectul Transilvania Smart City, dezvoltat de Chester Group Investments SRL, a primit o finanțare de 19,5 de milioane de euro de la un offhore înregistrat tot în Gibraltar, cu legături în New York. În aceeași perioadă a apărut în proiect și Adrian Alexandrov, logodnicul Elenei Udrea, fosta colegă de partid a lui Emil Boc, scrie Europa Liberă, o publicaţie finanţată de Congresul SUA.