Pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale din noiembrie, candidații au ieșit la rampă, în încercarea de a arăta electoratului că merită să fie „ștampilați” în finalul acestui an. În acest context, au apărut și primele gafe.Deși România are o relație destul de sensibilă cu Rusia, în contextul apartenenței la NATO și a responsabilităților ce converg din acest statut, dar și din cauza unui bagaj istoric complicat, câțiva dintre candidați au lansat deja o serie de declarații controversate în raport cu Moscova.
Dan Barna cerea relații economice cu Rusia și China, odată cu vizita lui Iohannis în SUA
Dan Barna, candidatul Alianţei USR-PLUS la alegerile prezidenţiale, a avut o poziţionare ciudată, într-o declaraţie făcută la Bacău pe 23 august. Afirmația sa venea la puțin timp după declarația comună adoptată de Klaus Iohannis şi Donald Trump, în care riscurile reprezentate de Rusia și China erau scoase în lumină.
„Sunt relaţii de diplomaţie funcţională acolo (…) Relaţiile economice sunt fundamentale şi acestea sunt de acord că trebuie menţinute şi dezvoltate pe principii foarte clare,şi aici vorbim şi de potenţiale investiţii care pot fi făcute, nu văd o problemă din punctul ăsta de vedere (…) Politic, sunt actori relevanţi pe plan mondial. Nu putem să-i ignorăm, cum, tot aşa, nu putem să pretindem că avem vreo relaţie privilegiată, în vreun fel, cu Rusia, pentru că istoria nu ne ajută din această perspectivă”, declara Barna, după ce sublinia totuși importanța NATO.
Ulterior, liderul USR revenea asupra declarației sale, explicând că, deși Rusia și China sunt „actori importanți în jocul global”, cele două puteri se comportă iresponsabil, iar România trebuie să-și respecte parcursul euroatlantic.
„Am declarat la Suceava, mă întrebase un jurnalist despre poziţia despre China şi Rusia şi am vorbit acolo. Sunt într-adevăr actori importanţi în jocul global, numai că, în momentul de faţa, nici Rusia, vorbim de Crimeea, nici China, vorbim de partea economică şi de Hong Kong, nu se comportă ca nişte actori responsabili în plan internaţional şi din această perspectivă poziţia noastră nu poate fi alta decât cea a tratatelor din care facem parte şi poziţia coordonată cu parteneriatele din care facem parte. Aici lucrurile nu sunt de niciun fel de gri, noi avem o poziţie, garanţia noastră de securitate înseamnă NATO, nu avem nicio altă opţiune, este foarte clar lucrul ăsta. Şi ca să fiu foarte clar, aici văd România şi în perioada următoare deoarece este poziţia nu doar legitimă, dar care rezonează cu aşteptările cetăţenilor din România„, a precizat Dan Barna.
Liviu Pleșoianu, elogiat de Sputnik, una dintre armele de propagandă ale Kremlinului
Liviu Pleșoianu s-a delimitat de noua conducere a PSD și, odată cu refuzul partidului de a-l propune pentru Cotroceni, a anunțat că va candida din postura de independent în cursa prezidențială.
De-a lungul ultimilor ani, Liviu Pleșoianu a fost unul dintre cei mai sonori social-democrați la nivel de mesaje antioccidentale. Dacă este să urmărim elogiile primite și spațiul acordat în Sputnik, agenția oficială de propagandă a Rusiei, deputatul PSD Liviu Pleșoianu se remarcă imediat drept „campionul” detașat.
Publicația Kremlinului îl lăuda, în mai multe rânduri, pentru „curajul fabulos”, ba chiar îi cita și rostogolea în spațiul public mesajele „de mare curaj” sau „palma dată partenerilor strategici”. El a fost preluat rapid de propagandă rusă pentru că „se ia tare de SUA”, „dă peste cap sistemul”, cere „anchetarea grupărilor metastatale” sau „îl face praf pe ambasadorul Klemm”.
„Singurul mod prin care putem asigura o mai bună înțelegere reciprocă, o mai bună comunicare între culturile noastre (inclusiv între religiile noastre) este acela al derulării unor programe permanente în acest sens. Să luăm un singur exemplu edificator – cel al… „rușilor”. De câte ori am auzit asta: „Rușii amenință Europa”!? …Ei bine, trebuie să înțelegem că, exact în timp ce spunem sau auzim asta, zeci de milioane de ruși nu fac altceva decât să meargă la muncă, să-și crească fiicele și fiii, să-și plătească taxele, să se spele pe mâini, să-și cânte cântecele – să facă, adică, EXACT ce facem și noi! Și atunci… n-are fi mult mai benefic pentru noi toți să încercăm, măcar, să-i înțelegem mai bine? …Iar acesta este doar un caz. Putem la fel de bine să completăm spațiul cu numele oricărei alte națiuni”, spunea Liviu Pleșoianu.
Dacă despre ruși avea doar cuvinte de laudă, în schimb, în august 2017 Pleșoianu ceruse „expulzarea ambasadorului SUA în Romania, Hans Klemm”, după ce ambasada criticase modificările la legile justiției.
Ramona Ioana Bruynseels crede că România și Rusia sunt „împreună parte a NATO”
România și Rusia sunt „împreună parte a NATO” și ar trebui să continue „exercițiile militare bilaterale”, declara, luni seară, Ramona Ioana Bruynseels, candidată la prezidențiale din partea Partidului Puterii Umaniste, formațiune controlată de Dan Voiculescu.Ea se devenea, astfel, cea mai recentă apariție din șirul de politicieni cu declarații controversate despre Rusia.
Așadar, întrebată de un moderator de la Digi 24 despre partenerii României din regiunile estice, Ramona Ioana Bruynseels a spus: „Nu îi ignorăm total și nici nu avem cum. Suntem împreună cu Rusia parte a NATO, trebuie să ne continuăm exercițiile bilaterale și exercițiile din cadrul NATO pe partea militară”.
Declarația sa este cu atât mai surprinzătoare, având în vedere că Ramona Ioana Bruynseels a fost și consilier juridic în Armata Română, deci a interacționat cu domeniul militar. B1.RO a prezentat formarea, cariera și viața personală a Ramonei Ioana Bruynseels într-un material mai amplu. (DetaliiAICI)
Ramona Ioana Bruynseels crede că România și Rusia sunt „împreună parte a NATO”