Negocierile pentru alegerile locale au scos în lumină limitele Alianței USR – PLUS „și nevoia de a merge mai departe pe drumul unității”, arată un „White Paper” pentru fuziunea celor două formațiuni, care poartă numele președinților Dan Barna și Dacian Cioloș.
„România are nevoie de unitate în fața crizei economice, în fața pandemiei și chiar în fața vechii clase politice care nu face decât să se rotească la guvernare. Și noi avem nevoie de unitate acum. Am fost aliați în două competiții electorale și am avut performanțe greu de imaginat cu doar câteva luni în urmă. Cu toate acestea, negocierile pentru alegerile locale ne-au arătat limitele alianței și nevoia de a merge mai puternic pe drumul unității”, se arată în deschiderea așa-zisului „White Paper”.
Documentul susține că negocierile pe care cele două partide le-au desfășurat pentru alegerile locale au scos la iveală „trei probleme structurale” pe care nu le pot ignora:
1. Alianța ca structură aduce cu sine o logică intra-grup pentru fiecare dintre cele două partide. Acest lucru o face să fie disfuncțională ca vehicul politic reprezentativ pentru o mișcare ce trebuie să își asume guvernarea și să modernizeze România, și pentru asta trebuie să fie ea însăși coerentă și eficientă.
2. În pofida asemănărilor evidente, partidele se distanțează pentru că Alianța creează acest stimulent. Suntem două partide clădite pe aceleași premise. Nu există diferențe semnificative între noi, dar aceste diferențe tind să fie extrapolate în imaginarul politic al fiecărui grup. De aici, o căutare permanentă a ce are fiecare special.
3. Alianța în sine este o forță centrifugă care necesită permanente energii și costuri ca să existe. Alianța a fost greu de făcut la europarlamentare, a fost greu de făcut la locale. Și nici nu am început să vorbim de parlamentare. Situația va escalada exact când formațiunea politică USR – PLUS ar trebui să aibă ca prioritate zero guvernarea.
„Ignorarea acestor probleme nu le va face să dispară. De aceea trebuie să le confruntăm onest și ferm. Ieșirea din acest cerc vicios se poate face doar dacă ieșim din logica de tabere și de partide separate și ne unim într-un singur partid. De aceea fuziunea între partidele noastre este necesară. Pentru că este soluția care, cu leadership puternic, poate guverna România”, arată același document.
În White Paper se mai arată că „punctele cheie de agreat în vederea fuziunii considerăm că sunt următoarele: calendarul fuziunii și forma juridică”.
„Vechea clasă politică își va arăta din nou limitele cauzate de corupție și incompetență în criza COVID. În momentul acela, proiectul anti-sistem trebuie să fie gata să dea României guvernarea onestă și competentă de care are nevoie, nu să facă o nouă competiție intra-grupuri. Astfel vom da României partidul mare care să fie o alternativă la binomul USL-ist. Pentru aceste motive, ne angajăm să înfăptuim fuziunea între partidele noastre cât mai repede și să intrăm uniți în următoarele rânduri de alegeri”, conchide documentul.
De altfel, discuțiile despre fuziunea USR – PLUS nu sunt tocmai noi și au căpătat o nouă dimensiune în discursul public în momentul în care Moise Guran anunța că renunță la presă, pentru a se înscrie în formațiunea parlamentară condusă de Dan Barna, deși afirma că se simte mai apropiat de politicienii lui Dacian Cioloș.
Negocierile pentru alegerile locale au arătat o Alianță USR – PLUS ceva mai divizată decât s-ar fi așteptat mulți, cu cele două formațiuni eșuând în tratativele pentru Capitală, dar și pentru Iași.