Fostul șef DNA, despre noua OUG 13: Cred că scopul e ca infracțiunea de abuz în serviciu să nu mai existe. Nu înțeleg de ce organul legiuitor e empatic doar cu persoanele cercetate, nu și cu victimele infracțiunilor. Din păcate, societatea e amorțită

Crin Bologa, fostul procuror-șef DNA, a declarat că amendamentul votat miercuri de senatorii PSD, PNL și UDMR, care introduce pragul de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu, conține și o sintagmă care ar dezincrimina parțial, încă o dată, infracțiunile de abuz și neglijență în serviciu. El a mai avertizat că proiectul pune în pericol activitatea DNA, dar și drepturile cetățenilor.

Crin Bologa, avertisment cu privire la amendamentul adoptat de senatorii PSD, PNL și UDMR privind abuzul în serviciu

Proiectul în cauză mai prevede că abuzul în serviciu și neglijența în serviciu sunt infracțiuni doar dacă provoacă „o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”. De asemenea, abuzul în serviciu trebuie comis „cu știință” pentru a fi considerat infracțiune.

Crin Bologa a declarat, pentru HotNews, că noțiunea de „vătămare gravă” nu este definită în Codul penal, astfel că va lăsa loc de noi interpretări ale legii: „Avem, ca noțiune, „consecințe desosebit de grave”, dacă se produce o pagubă de peste 2 milioane de lei, aceasta fiind definită în Codul penal, dar nu avem definită noțiunea de „vătămare gravă”, iar aici va apărea subiectivismul. Dacă va rămâne așa, va fi sancționată penal doar vătămarea gravă. Cum dovedești vătămarea gravă, ce faptă ar trebui să fie ca să se considere vătămare gravă?”.

Eveniment - 13 dec, 17:08

Marian Vanghelie, trimis în judecată de procurorii DNA, în dosarul Economat. Fostul primar, acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Prejudiciul este de sute de milioane de lei

Acesta crede că prevederea echivalează cu încă o dezincriminare parțială a abuzului în serviciu, pe lângă introducerea pragului valoric: „Introducerea acestei noi sintagme nu înseamnă decât o altă dezincriminare parțială a abuzului în serviciu. Încet, încet, se mutilează această infracțiune și cred că scopul este ca abuzul în serviciu să nu mai existe”.

„Dacă abuzul în serviciu se dezincriminează parțial, puțin câte puțin, DNA rămâne, încet, încet fără competențe”, a mai spus Bologa, în contextul în care DNA, grație noțiunii de abuz în serviciu, reușise până acum să obțină condamnarea în mai multe dosare de corupție acolo unde nu a putut dovedi darea și luarea de mită, dar a putut demonstra paguba și folosul necuvenit.

Cât despre introducerea sintagmei „cu știință”, fostul șef DNA spune că aceasta este o condiție suplimentară pentru organele de cercetare penală: „Noi trebuia să îi demonstrăm unui director sau unui primar că el a știut ce face, că el a prevăzut consecința faptelor sale și că a acceptat sau a urmărit asta”.

Crin Bologa: „Au vrut să vadă dacă societatea este amorțită și, din păcate, este amorțită”

Acesta a mai declarat, pentru HotNews, că pragul de 9.000 de lei pentru abuzul în serviciu, propus de Ministerul Justiției după votul din Senat, tot e mare: „Nu înțeleg de ce organul legiuitor este empatic doar cu persoanele cercetate, nu și cu victimele infracțiunilor. Norocul nostru ca stat este Comisia Europeană și mecanismul rule of law”.

În opinia sa, prin ce au făcut, guvernanții „au vrut să vadă dacă societatea este amorțită și, din păcate, este amorțită. Și mă refer și la instituțiile din sistemul judiciar. Am fost dezamăgit mai ales de lipsa de reacție a sistemului judiciar. Pe mine mă surprinde cum nu a reacționat la aceste modificări, nu a reacționat nici măcar la instituirea pragului valoric de 250.000 de lei. Este inadmisibil”.