EXCLUSIV // De ce sondajele oferă clasamente diferite cu favoriții la prezidențiale. Sociologul Barbu Mateescu: Alegerile care se apropie sunt încurcate, avem o bătălie strânsă pentru locul doi. Nu am mai avut aşa ceva din 1990 încoace

EXCLUSIV // Odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale din noiembrie au apărut deja în spaţiul public primele sondaje, comandate de instituţii media sau de partide. La fel ca în cazul altor scrutine, un element care iese în evidenţă este cel al diferenţelor care apar în ceea ce priveşte rezultatele prezise de casele de sondare.

Astfel, potrivit unui sondaj IMAS realizat în luna septembrie la comanda Europa FM surpriza alegerilor din această toamnă este candidatul Mircea Diaconu, susținut de ALDE și Pro România, care s-ar clasa pe locul doi cu 16,6% din voturi, în ciuda faptului că nimeni nu îi dădea vreo şansă în momentul în care şi-a anunţat candidatura. El ar urma să îi devanseze astfel, pe Dan Barna (14,2%) şi pe premierul Viorica Dăncilă (12,4%).

Pe de altă parte într-un alt sondaj, dat publicităţii de USR-PLUS, Mircea Diaconu ocupă doar locul patru cu 7,7% din sufragii, la mare distanţă faţă de candidaţii care se bat pentru locul doi Viorica Dăncilă (21,4%), respectiv Dan Barna (19,7 %).

Despre aceste diferenţe care apar în sondajele de opinie şi despre eşecul acestora de a prezice cu exactitate victoria partidelor şi a candidaţilor în ziua votului a vorbit sociologul Barbu Mateescu în exclusivitate pentru B1.RO.

El a explicat că această realitate nu vizează doar România, ci este o evoluţie care poate fi observată și în cazul altor alegeri importante precum prezidenţialele din SUA câştigate de Donald Trump sau Referendumul privind Brexitul din Marea Britanie. O explicaţie în acest sens este în viziunea sociologului Barbu Mateescu apariţia unor pusee de emoţie în ziua votului care pot schimba rezultatele în cazul unui scrutin foarte strâns.

“În primul rând este o problemă care nu ţine doar de România, am văzut acest lucru şi la victoria lui Donald Trump şi la Referendumul privind Brexitul şi la alte câteva alegeri, nu la toate, din ultimii cinci-şase ani. Există pusee de emoţie foarte puternică în ziua votului care la scrutinele ce au un rezultat foarte strâns se pot dovedi decisive, deci pot să întoarcă rezultatul si ele nu pot fi identificate cu o lună si nici măcar cu o săptămână mai devreme. Sunt acumulări de emoţie care în ziua votului produc si o acţiune dar până atunci sunt mai greu de sesizat, inclusiv pentru oamenii despre care vorbim. Până atunci ei sincer zic faptul că nu vor veni la vot sau că vor vota pentru un candidat sau pentru un partid dar se acumulează în subconştient o altă obţiune şi aceasta predomină”, a explicat sociologul Barbu Mateescu.

În ceea ce priveşte diferenţele care apar în cazul alegerilor din România între rezultatele prezentate de sondajele de opinie şi cele oficiale din ziua votului, acestea pot fi explicate din prisma metodelor folosite de diferitele companii.

„Legat de sondajele din România mai este un factor. Sondajele sunt extraordinar de diferite. IMAS ca atitudine măsoară intenţia de vot pentru oricine care spune că are o intenţie de vot, de aceea ei identifică ceea ce eu am numit electoratele maximale. Evident că nu toţi oamenii care spun că vor vota cu cineva şi vin la vot. Asta nu înseamnă că sondajele IMAS sunt greşite. La Europarlamentare au fost extraordinar de aproape de realitate. Numai că apar şi elemente de genul acesta. Unele firme măsoară ceea ce în industrie este cunoscut cu termenul de filtrare. Deci filtrează cu foarte mare atenţie, adică selectează şi prezintă doar rezultatele calculate din totalul celor care sunt sigur că vin la vot, care sunt sigur că vor vota cu partidul sau candidatul respectiv. Deci o atitudine mai prudentă. Niciuna din cele două făgaşe nu sunt greşite. Ambele sunt corecte pentru că ambele pot surprinde realitatea în funcţie de cum este prezenţa în ziua votului. Asupra acestui lucru nu se atrage atenţia şi toată lumea are impresia că toate firmele vorbesc despre acelaşi lucru, că au aceeaşi bază de pornire,când de fapt ele pot să vorbească despre aspecte diferite”, a mai precizat Barbu Mateescu.

În ceea ce priveşte folosirea rezultatelor favorabile din sondajelede opinie de către partidechiar dacă ele nu se bucură în realitate de aceeaşi susţinere populară, sociologul Barbu Mateescu a precizat că această metodă este folosită în principal de către partidele mari care au nevoie de mobilizarea militanţilor în contexte electorale.

„Daca un partid prezintă nişte rezultate mai favorabile decat cele despre care ştie că le are, face asta ca să mobilizeze militanţi. Acest lucru este important la partidele mari clasice, pentru PSD şi PNL care au un număr enorm de militanţi şi depind foarte multde aceştia. Modul în care se comportă în campanie şi chiar în ziua votului un membru de partid este foarte important. Poate să existe şi funcţia asta, deşi nu mai este asa de importantă si nici aşa de utilizată ca în trecut”, a explicat sociologul.

Totodată el a atras atenţia asupra unui aspect unic al alegerilor prezidenţiale din acest an: bătălia acerbă pentru locul doi.

„Vă atrag atenţia că alegerile care se apropie sunt destul de încurcate: o bătălie destul de strânsă pentru locul doi, atipică. Noi nu am mai avut aşa ceva din 1990 încoace. De obicei doi candidati se detaşau foarte clar. Momentul acesta este unul destul de întortocheat în sensul în care diferenţele dintre candidaţii de pe locurile doi, trei şi patru sunt destul de mici şi nu vom avea o certitudine până în ziua votului doar uitandu-ne la sondaje să zicem cine este pe locul doi”, a conchis sociologul Barbu Mateescu.

Amintim faptul că inclusiv Vlad Hațieganu, co-fondator al companiei de cercetare Majoritas Insights, la iCEE.fest 2019 a precizat la rândul său că sondajele de opinie eșuează din cauza instrumentelor folosite

„Sondajele eșuează… SUA, Mexic, Argentina, România, Marea Britanie, Africa de Sud, Thailanda, Malaezia, Australia. Toate sunt exemple că sondajele eșuează. Principalul motiv ține de instrumentele folosite”, a spus acesta. (VEZI AICI DETALII)