EXCLUSIV // Miza bătăliei pentru locul doi la alegerile prezidenţiale: “Generează mutaţii majore la adresa electoratului. La fel ca în 2000 este vorba despre un vot de protest”

EXCLUSIV // Una dintre caracteristicile principale ale alegerilor prezidențiale din noiembrie este bătălia acerbă pentru locul doi, în condiţiile în care, Dan Barna, premierul Viorica Dăncilă, dar şi actorul Mircea Diaconu se luptă pentru accederea în turul doi de scrutin.

Potrivit unui sondaj IMAS realizat în luna septembrie la comanda Europa FM surpriza alegerilor din această toamnă este candidatul Mircea Diaconu, susținut de ALDE și Pro România, care s-ar clasa pe locul doi cu 16,6% din voturi, urmat de Dan Barna (14,2%) şi de premierul Viorica Dăncilă (12,4%). Într-un alt sondaj, dat publicităţii de USR-PLUS, Mircea Diaconu ocupă doar locul patru cu 7,7% din sufragii, la mare distanţă faţă de candidaţii care se bat pentru locul doi Viorica Dăncilă (21,4%), respectiv Dan Barna (19,7 %).

În acest context, politologul Andrei Ţăranu a comentat pentru B1.RO cum s-a ajuns la această situaţie în care bătălia pentru locul doi a devenit foarte importantă. Acesta a explicat că o situație similară a mai avut loc în anul 2000, când în al doilea tur de scrutin a ajuns candidatul PRM, Corneliu Vadim Tudor.

„Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru. Dacă ne aducem aminte de alegerile din 2000 vom constata că atunci am avut o situaţie asemănătoare. Pentru locul doi s-au luptat destul de mulţi contracandidaţi precum domnul Meleşcanu, domnul Isărescu şi în mod paradoxal a ieşit atunci Corneliu Vadim Tudor. Ce s-a întâmplat atunci a fost destul de neaşteptat, în condiţiile în care locul doi era cel vizat. Asta a generat mutaţii foarte importante la nivelul electoratului”, a explicat politologul.

El a mai precizat că la fel ca în anul 2000, în cazul alegerilor din 2019 este vorba despre un vot de protest la adresa partidului de guvernământ. Un element de noutate însă pentru alegerile prezidenţiale din acest an este şi votul de protest, de o mai mică amplitudine, la adresa preşedintelui Klaus Iohannis.

„La începutul anului 2000, anul cu care putem face această comparaţie, avem un vot de protest la adresa CDR, acum avem un vot de protest la adresa PSD. În egală măsură, dacă în anul 2000 Emil Constantinescu nu mai candida, acum domnul Iohannis candidează deci avem şi un vot de protest la adresa actualului preşedinte, desigur nu de amplitudinea votului de protest la adresa PSD, dar există şi un astfel de vot de protest. Astfel, va fi interesant de văzut cum se poziţionează sau cum se structurează acest vot de protest şi cine va fi câţtigătorul,cel împotriva domnului Iohannis sau cel împotriva PSD”, a mai explicat politologul Andrei Ţăranu.