Europarlamentarul Eugen Tomac îi cere lui Nicolae Ciucă să facă toate demersurile necesare ca românii să poată circula liber în spațiul Schengen
Europarlamentarul Eugen Tomac îi cere, într-o scrisoare deschisă, lui Nicolae Ciucă să demareze procedura de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos la ședința Consiliului JAI din 8 decembrie 2022.
Eugen Tomac spune că există un eșec al Consiliului informal al JAI
În opinia lui Eugen Tomac, eșecul Consiliului informal al JAI din 26 ianuarie 2023, acolo unde România nu a obținut un calendar concret privind dezbaterea acestui subiect este unul dintre motivele pentru care premierul ar trebui să facă toate demersurile necesare, astfel încât românii să poată circula liber în spațiul Schengen.
Pe lista eurodepuatului mai apare:
Veto-ul nejustificat al Austriei și Țărilor de Jos față de extinderea Spațiului Schengen, în ciuda Comunicării Comisiei din 16 noiembrie 2022.
Declarațiile făcute de reprezentanții Suediei referitoare la faptul că nu vor include pe agenda Consiliul JAI din martie 2023 tema extinderii spațiului Schengen în lipsa unui acord prealabil între toate statele membre ale UE;
Concret, europearlamentarul Eugen Tomac îi cere lui Nicolae Ciucă să demareze procedura de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos la ședința Consiliului JAI din 8 decembrie 2022.
Votul Consiliului JAI din 8 decembrie 2022 încalcă mai multe principii și dispoziții legale ale Uniunii Europene, spune Tomac
• Protocolul privind condițiile și aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria și a României în Uniunea Europeană din Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană, protocolul 1, art. 4 alin. (2);
• Libertatea de circulație a persoanelor și a mărfurilor (art. 21 alin. (1) si art. 26 alin. (2) TFUE);
• Principiul cooperării loiale între statele membre (art. 4 alin. (3) TUE);
• Principiul cooperării loiale între instituțiile Uniunii (art. 13 alin. (2) TFUE);
• Principiul nediscriminării (art. 21 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene);
„Un proces la CJUE nu suspendă negocierile. Schimbă doar datele problemei și arată că România știe, în sfârșit, să se apere cu instrumentele oferite de UE.
În condițiile în care lucrurile sunt foarte clar stipulate în Tratate și în Acordul Schengen, avem elemente suficient de puternice pentru a susține o acțiune la CJUE.
Românii trebuie să beneficieze de aceleași drepturi ca orice alt cetățean european, conform Tratatelor constitutive ale UE. Încălcarea acestora este sancționabilă de către CJUE, existând chiar precedente cu privire la acțiuni de succes din partea României.
Este o chestiune de demnitate națională, dar și un demers legitim din perspectivă juridică. Înainte să ne acorde alții drepturile, trebuie să înțelegem că 20 de milioane de români sunt cetățeni europeni și un drept esențial le-a fost încălcat.
Prin urmare este datoria noastră să luptăm pentru dreptate!” a mai scris europearlamentarul Eugen Tomac pe Facebook.