Vestea că Parlamentul de la Kiev a votat, iar președintele Volodimir Zelenski a promulgat o lege care nu oferă dreptul la educație, cultură și religie în limba maternă minorităților naționale din Ucraina a provocat stupoare în România, dar și în Polonia sau Ungaria, care au și ele comunități în țara vecină. Neacordarea dreptului minorităților din Ucraina de a studia în limba maternă a dat apă la moară mai ales grupărilor pro-ruse din aceste țări.
Președintele PMP, europarlamentarul Eugen Tomac, a vorbit despre situația dificilă în care se găsesc politicienii de la Kiev, dar și despre ce poate face Bucureștiul în sprijinul comunității românești din Ucraina.
De la câștigarea independenței, toți liderii Ucrainei au încercat să limiteze drepturile minorităților, de teama unei disoluții naționale.
Porivit ultimului recensământ făcut în țara vecină, în 2001, circa 8,3 milioane de persoane din Ucraina au declarat că sunt de etnie rusă, dintr-un total de aproape 44 de milioane de locuitori.
„Atâta timp cât statul ucrainean nu creează instrumente prin care o minoritate să-și poată proteja și păstra identitatea lingvistică, evident că, mai devreme sau mai târziu, acea comunitate este asimilată și desființată”, a declarat europarlamentarul Eugen Tomac, pentru Spotmedia.
Tomac a susținut că parlamentarii de la Kiev puteau rezolva problema imensei minorități ruse, precizând că „se bucură de drepturi egale, de acces la educație și păstrarea identității culturale și lingvistice naționale doar minoritățile autohtone”, adică acele comunități care se află acolo de secole. Nu ar fi fost cazul rușilor, căci mulți au fost aduși în perioada sovietică din diferite regiuni ale URSS, într-un proces de „rusificare” inițiat de Stalin.
Numai că o astfel de prevedere putea face ca minoritatea rusă să se simtă discriminată de regimul de la Kiev chiar într-un moment în care mulți etnici ruși fac parte din armata ucraineană și luptă împotriva lui Putin. Aceștia s-ar fi putut simți nedreptățiți de o astfel de prevedere, în mijlocul unei crize în care însăși existența statului ucrainean e în joc.
Liderul PMP a mai afirmat că legea adoptată recent de Parlamentul ucrainean are ca pretext „derusificarea” Ucrainei de Est printr-un mecanism legal, dar care defavorizează flagrant „minoritățile autohtone”, români, polonezi, tătari și maghiari.
Până la urmă, însă, Kievul va trebui să-și modifice legislația în ceea ce privește drepturile minorităților naționale dacă vrea să fie primit în UE. Altfel, România poate bloca aderarea Ucrainei la blocul comunitar.
România are toate pârghiile necesare pentru rezolvarea problemei minorității naționale din Ucraina, dar nu poate face acest lucru până când Putin nu va fi învins, iar Kievul va începe cu adevărat procesul de aderare la UE.
Până atunci, însă, România trebuie să susțină Ucraina, pentru că este și în interesul nostru strategic ca acest război să nu fie câștigat de Vladimir Putin, a mai declarat președintele PMP, europarlamentarul Eugen Tomac.