UPDATE: Într-o nouă reacție pe Facebook, Mircea Geoană a acuzat o „campanie de fake news” motivată politic și electoral, „pentru că unii s-au speriat de discuțiile din spațiul public despre o posibilă candidatură a mea”. „Când mai multe softuri anti-plagiat spun că NU există similitudini și totuși cineva se trezește să vină cu o acuzație falsă, nu pot decât să mă gândesc la rea-intenție sau rea-credință”, a mai scris Geoană. Reacția integrală, AICI.
ȘTIRE INIȚIALĂ:
Mircea Geoană a plagiat cel puțin 78 de pagini din cele 279, cât totalizează lucrarea sa de doctorat. Geoană, secretar general adjunct al NATO și potențial candidat la prezidențiale, a plagiat prin traducere, fără vreun fel de atribuire și fără ghilimele, dezvăluie jurnalista de investigație Emilia Șercan, într-un articol pentru PressOne.
În 2005, după 12 ani de studii doctorale, Mircea Geoană a susținut la Academia de Studii Economice (ASE) teza de doctorat cu titlul „Evoluții în zona Atlanticului de Nord. Concluzii pentru integrarea României în structurile euro-atlantice”. Deși e despre integrarea României în structurile euro-atlantice, acest subiect e comprimat în doar 1,4% din totalul lucrării. Cel mai mult, Geoană a scris despre economia Statelor Unite.
Emilia Șercan susține că minim 78 de pagini din cele 279 câte are lucrarea au conținut plagiat prin traducere – text, grafice și tabele – preluat fără atribuire din diverse surse. Și în anexe a găsit conținut plagiat.
72 din cele 78 de pagini plagiate au conținut preluat din trei rapoarte, intitulate la fel, Economic Report of the President. Primul a fost prezentat Congresului SUA, în februarie 1999, de președintele Bill Clinton, iar celelalte două, de președintele George W. Bush, în februarie 2002 respectiv februarie 2003. Niciuna dintre aceste lucrări nu este citată în textul doctoratului lui Mircea Geoană și nu este trecută în bibliografie, scrie Șercan în PressOne.
Totodată, jurnalista mai notează că lucrarea lui Geoană pare că e scrisă de mai multe persoane, deoarece stilul de scriere și de organizare diferă între capitole.
Emilia Șercan mai scrie în PressOne că teza lui Mircea Geoană a fost coordonată de profesorul Gheorghe Dolgu, fost rector al ASE (1971 – 1980), fost adjunct al ministrului Afacerilor Externe (1980 – 1984) – în perioada în care diplomația comunistă era condusă de Ștefan Andrei –, și fost ambasador.
Într-o reacție pentru PressOne, Mircea Geoană a negat că a plagiat: „Nu știu, eu vă spun că ceea ce am făcut eu cu teza mea de doctorat a fost făcut absolut onest și nu mă simt cu absolut nimic în afară a regulilor din vremea respectivă. Acum…dacă s-au schimbat regulile între timp, e altceva”.
El a insistat că a muncit mult la lucrarea de doctorat: „Nu știu, adică vă spun la modul cel mai onest că l-am făcut cu toată inima și l-am făcut, cum se spune, sârguincios, și cât de mult se putea pe vremea respectivă făcând, muncind la el. Adică să mă apuc să copiez de la alții, nu prea e felul meu. Dacă e ceva, mă rog, dar nu, nu, nu… A fost, a fost muncit și făcut pe bune, și muncit la el serios ani de zile”.
Când i s-a atras atenția că originalitatea era condiție și când și-a susținut el doctoratul, Geoană a spus că în chestiunile referitoare la plagiat se situează conceptual „mult mai aproape de opiniile dumneavoastră, decât de alții”.
Totodată, Mircea Geoană a afirmat că nu ar avea nicio problemă dacă se va demonstra că teza lui este plagiată: „N-am niciun fel de problemă în clipa în care e ceva care e demonstrat că e în afară normelor, să zic, academice de atunci. N-am nicio fel de problemă, sunt absolut pe linie cu dumneavoastră și cu orice altcineva care face asta de o manieră, cum să zic, echilibrată și obiectivă”.