Elena Lasconi: IPS Teodosie e coloana rusă din România și un personaj rupt de Dumnezeu

Publicat: 24 06. 2024, 23:20
Sursa Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

IPS Teodosie e coloana rusă din România și un personaj rupt nu doar de societate, dar și de Dumnezeu – este reacția Elenei Lasconi, primărița din Câmpulung și candidată la șefia USR, după ce arhiepiscopul Tomisului practic a zis că femeile abuzate de soții lor trebuie să suporte, deoarece e păcat să rupă căsnicia încheiată în fața lui Dumnezeu.

Lasconi, replică dură pentru IPS Teodosie

„Niciun abuz nu trebuie tolerat!

Nu este datoria femeii să suporte abuzul într-un cuplu, ci a bărbatului să nu-l comită. Iar asta e valabilă și în relații de cuplu. Și în relații de prietenie. Și în business. Și în politică. Și peste tot.

Abuzul nu trebuie niciodată tolerat. Sfatul meu pentru orice persoană abuzată este să se depărteze de prezența toxică din viața ei.

O astfel de prezență toxică în societatea românească este și ÎPS Teodosie, ce reprezintă coloana rusă din România. Astfel de declarații repetate tot mai des ne arată un personaj care s-a rupt nu doar de societate, dar și de Dumnezeu. Ce trist!”, a transmis Elena Lasconi, pe Facebook.

Ce a spus IPS Teodosie și cum l-a apărat Arhiepiscopia Tomisului

Amintim că, răspunzând unei femei care se plângea că e abuzată psihologic de soț, IPS Teodosie a afirmat: „Poate exista şi vindecare, dar dumneata, care ai primit taina cununiei, trebuie să-ţi duci crucea, să te rogi să suplinească Dumnezeu această lipsă de empatie, pentru că ai un legământ. Soluţia este să nu vă despărţiţi, vindecarea o dă Dumnezeu”.

Iar unei femei care nu voia să aibă relații sexuale cu soțul ei i-a spus: „Să fiţi şi după voia soţului, nu numai după voia dumneavoastră. V-aţi căsătorit, căsătoria este o cruce. De aceea, cununile pe care le-aţi primit pe cap sunt cununi de mucenici, să faceţi şi voia soţului ca să nu destrămaţi căsnicia”.

În fața valului de critici stârnite de aceste afirmații, Arhiepiscopia Tomisului a încercat să-i ia apărarea preotului, susținând că acesta „a oferit o soluție strict duhovnicească” și a reflectat „doctrina, morala și cultul confesiunii din care face parte”, „aprecierea unui abuz sau a unei violențe” fiind în sarcina instituțiilor statului.