Dublu standard practicat de CCR: Pentru Valer Dorneanu dublarea alocațiilor este constituțională, dar DNA-ul pădurilor nu, deși ambele proiecte nu au o sursă clară de finanțare

Constituţia României este foarte clară când este vorba despre bugetul public – nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. CCR închide adesea ochii când vine vorba despre sursele de finanțare și impactul asupra finanțelor țării,dând câștig de cauză unor proiecte de lege care sunt adevărate bombe pentru bugetul public. Un exemplu în acest sens este inițiativa PSD privind dublarea alocațiilor. Pe de altă parte, CCR folosește această prevedere din Constituție pentru a bloca proiectede lege ale adversarilor PSD.

Cum reușește CCR să se contrazică în două situații identice

În motivarea deciziei prin care CCR stabilește că inițiativa PSD privind dublarea alocațiilor copiiilor este constituțională, instituția reușește performanța de a se contrazice pe sine. Curtea a respins sesizarea Guvernului privind dublarea alocațiilor și a stabilit că măsura este constituțională, în ciuda faptului că Executivul a susținut că în acest proiect de lege nu sunt prevăzute sursele de finanțare. Pentru o lege similară, cea referitoare la DNA-ul pădurilor CCR a decis că Legea nu este constituțională, tocmai pentru că sursele de finanțare pentru această structură nu sunt precizate clar în proiect. De aici se poate remarca un dublu standard evident practicat de CCR în favoarea PSD și în defavoarea adversarilor politici ai social-democraților.

Guvernul a atacat la CCR inițiativa populistă a parlamentarilor PSD, precizând clar că absența unei surse de finanțare pentru dublarea alocațiilor ar periclita situația bugetară, deja afectată de pandemia de coronavirus:

Eveniment - 20 sep, 11:11

Președintele CCR, Marian Enache, s-a căsătorit la 70 de ani. Cu ce se ocupă noua sa soție

“Este un proiect în care nu sunt prevăzute sursele de finanţare, cum sunt multe alte proiecte care au fost adoptate de Parlament fără punctul de vedere al Guvernului şi fără o încercare de colaborare şi deja am câştigat la Curtea Constituţională câteva sesizări împotriva unor proiecte de lege adoptate la Parlament pentru că ele nu au prevăzut sursa de finanţare şi nu au practic posibilitatea efectivă de punere în practică”, a declarat premierul Orban.

De altfel, Legea fundamentală prevede negru pe alb la Articolul 138 alineatul 5 că “nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.” Asta nu a împiedicat CCR, condus de Valer Dorneanu, care s-a remarcat de-a lungul timpului printr-o relație apropiată de PSD, partidul care, de altfel, l-a propulsat la conducerea Curții, să considere că există sursa de finanțare pentru aceste cheltuieli: contul.

Explicația CCR poate fi considerată chiar batjocoritoare, pentru că PSD nu explică în proiectul legislativ cum sunt generate concret resursele financiare care să umple suplimentar acest cont și care să permită aplicarea legii de către Guvern. Pentru CCR însă această sursă de finanțare vagă nu a contat deloc, de această dată:

“Examinând critica de neconstituţionalitate, potrivit căreia nu s-a indicat sursa de finanţare a cheltuielii aprobate în condiţiile în care Parlamentul nu şi-a îndeplinit obligaţia constituţională de a solicita Guvernului o informare cu privire la dinamica prevederilor bugetului de stat în contextul soluţiilor legislative propuse, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 593 din 15 iulie 2020, paragraful 51, a statuat că această cheltuială bugetară constând în majorarea alocaţiilor de stat pentru copii are stabilită sursa de finanţare, şi anume contul din care se plătesc alocaţiile pentru copii”, se arată în motivarea CCR.

Prin această decizie CCR se contrazice pe sine într-o altă speță, care ilustrează clar cum instanța care ar trebui să fie un garant al constituționalității legilor aplică, de fapt, un dublu standard grosolan.

CCR respinge DNA-ul pădurilor, tocmai pentru că nu suntprevăzute sursele de finanțare

În septembrie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională o lege inițiată de USR pentru înființarea DNA-ul Pădurii. În motivarea acestei decizii CCR invoca chiar lipsa surselor de finanțare precise:

“la adoptarea legii s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi real, astfel că au fost încălcate prevederile constituţionale cuprinse în art.138 alin.(5) referitoare la stabilirea sursei de finanţare.”

CCRa invocat lipsa indicării unei surse certe de finanţare, în ciuda faptului că în ultimii patru ani au fost adoptate zeci de alte legi fără a se preciza concret surse certe de finanţare şi fără analize de impact bugetar.

Așa s-a ajuns de multe ori ca bugetul să fie destabilizat. Acum însă CCR găsește brusc de cuviință să folosească acest motiv ca să respingă DNA-ul pădurilor, o structură menită să lupte cu adevărat împotriva defrişărilor ilegale din pădurile ţării.