Dosarul „Schengen” | Bogdan Aurescu: România poate introduce la CJUE o singură acțiune împotriva Austriei, dar Curtea nu o poate obliga să voteze pozitiv

Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, a declarat, vineri, că România nu poate introduce la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) decât o singură acțiune contra Austriei. Asta va dura peste doi ani și, oricum, dacă vom avea câștig de cauză, CJUE tot nu va putea obliga Austria să voteze pozitiv pentru aderarea noastră la Schengen, a mai precizat Aurescu.

Aurescu a explicat ce ar însemna ca România să se adreseze CJUE pe tema Schengen

„Există o singură acțiune pe care România o poate introduce direct împotriva Austriei la CJUE, anume o acțiune în constatarea încălcării a obligației de stat membru. Presupune sesizarea Comisiei Europene. Avizul motivat se dă în 3 luni, faza contencioasă durează aproape 2 ani. (….)

Noi dorim să intrăm cât mai rapid în Schengen, o astfel de pauză s-ar putea să nu fie în favoarea României. (…) Dacă în procedura pe care dacă Româna ar introduce-o direct contra Austriei, CJUE ar ajunge la concluzia că votul Austriei nu a fost în regulă înseamnă că la un alt vot ar trebui să fie obligată să își motiveze votul. Nu e o garanție pentru un vot pozitiv. (…)

Eveniment - 18 sep, 14:58

Autoritățile din mai multe țări s-au mobilizat! Alertă pe Dunăre din cauza ciclonului Boris. Data la care fluviul va atinge debitul maxim în România

Chiar și dacă s-ar pronunța o soluție favorabilă României, Curtea nu va putea obliga Austria să voteze pozitiv”, a declarat Bogdan Aurescu, pentru Digi24.ro.

Ce ar însemna ca România să atace la CJUE vetoul Austriei. Horațiu Radu: E o chestiune de oportunitate politică

Explicații a dat, pentru B1 TV, și Răzvan Horațiu Radu, fost agent guvernamental la CJUE. Acesta a susținut că a ataca vetoul Austriei la CJUE e „o chestiune exclusiv de oportunitate politică, pentru că argumente juridice se pot identifica oricând, acțiuni se pot face”.

Întrebat dacă un astfel de demers ne-ar pune în pericol relațiile diplomatice cu statele membre UE, acesta a răspuns: „Asta e o altă chestiune, care trebuie analizată separat. Dar nu vă gândiți că asemnea acțiuni nu se practică. la Curtea de Justiție sunt și acțiuni ale unor state împotriva altor state. Am avut între Germania și Austria, din cauza unor aspecte privind transporturile”.

Horațiu Radu a mai susținut că o astfel de hotărâre se ia la nivelul Guvernului, iar oportunitatea o decide ministerul de linie, în acest caz Ministerul de Interne, condus de Lucian Bode (PNL).

Joi seară, după Consiliul European, președintele Klaus Iohannis a declarat că așteptarea sa e ca „România să intre cu drepturi depline, fără alte condiții, în cursul anului 2023 în Schengen”.