Dosar de politician: Educația, eterna bătaie de joc. Ministrul Cîmpeanu lovește cu o nouă reformă (VIDEO)
România este țara în care 1 din 4 elevi de liceu abandonează școala din cauza sărăciei. România este țara în care 49 la sută din tinerii sub 18 ani riscă să nu se integreze social din cauza sărăciei și a lipsei educației.
Doar 3, 6 la sută din PIB-ul României a fost alocat bugetului educației deși politicienii de la toate partidele s-au obligat să respecte o lege care spune că bugetul trebuie să fie de minim 6 la sută.
Datele acestea statistice ascund însă o realitate și mai îngrijorătoare. În 25 de ani am avut 20 de miniștrii ai educației și aproape toți au dorit să facă reformă. Și uite așa ajungem la Mihai Sorin Câmpeanu, noul ministru al Educației instalat anul acesta în Guvernul Ponta.
Acum câteva zile, Câmpeanu a anunțat senin o nouă modificare a legii educației, adică o nouă reformă, după cele ale lui Marga, Cati Andronescu, Miclea, Funeriu și mulți alți anonimi care au trecut pe la Educație.
Ministrul Câmpeanu recunoaște că în educație este haos și că e nevoie de o lege care să asigure coerență în diverse regulamente care se bat cap în cap. Ce nu știe sau știe și nu vrea să spună ministrul Câmpeanu este că, numai anul trecut, Legea Educației a fost schimbată în 90 de puncte și articole și că, de-a lungul vremii, Legea a suferit 60 de modificări importante.
Cu alte cuvinte, și Guvernul Ponta, din care face parte ministrul Câmpeanu, a provocat haos în educație. Putem spune că, în 25 de ani, România a funcționat cu 60 de legi diferite în Educație, ceea ce reprezintă un record absolut la nivel mondial, un record însă de prostie a clasei politice.
Ideea este că fiecare ministru al Educației a vrut să rămână în istorie cu mica sau marea sa reformă. Dacă se continuă modelul, e greu de crezut că vom reuși să mai salvăm sistemul de educație, deoarece răul produs în acești ani este prea mare.
Majoritatea românilor nu mai cred în eficiența educației românești – a face școală în România, cu mici excepții, este o pierdere de vreme care nu te salvează în final de la șomaj și nu te pregătește pentru viață.
Evident, elevii supradotați, olimpicii, copiii de politicieni sau de bogătași fac deja liceul în străinătate, în Elveția, Marea Britanie, apoi evident continuă facultatea tot peste hotare. Este o realitate pe care politicienii o știu prea bine, pentru că, așa cum vă spuneam, mare parte din odraslele lor învață la școli private din străinătate.
În acest context, la ce am putea noi să ne așteptăm de la noul ministru al Educației, domnul Câmpeanu? Evident, la nimic bun, asta și pentru că, la o simplă citire a CV-ul domniei sale, îți dai seama că ministrul Câmpeanu nu este potrivit pentru această slujbă.
Asta deși este un om educat ca inginer specialist în îmbunătățiri funciare și este rectorul universității de științe agronomice din București din anul 2012. Ca o paranteză, în România, tot sistemul de irigații și îmbunătățiri funciare a fost furat bucată cu bucată, de aceea ministrul Câmpeanu ar avea mari probleme să lucreze în domeniul în care s-a specializat.
Totuși, Câmpeanu a făcut parte din conducerea agenției naționale pentru îmbunătățiri funciare, instituția unde s-a produs jaful de care vă spuneam. Alegerea lui Câmpeanu ca ministru a fost o surpriză. El are o relație apropiată cu premierul Ponta și, deși a fost pus în guvern cu susținerea partidului conservator, ministrul Câmpeanu nu face politică, cel puțin oficial.