Diplomații europeni se opun scutului antirachetă. Aurescu: Scutul de la Deveselu este exclusiv defensiv

Mai mulţi parlamentari europeni au contestat construirea scutului antirachetă la cea de-a doua şedinţă a Adunării Parlamentare a NATO, care se desfăşoară sâmbătă după-amiază în Capitală. 

După discursul secretarului de stat din cadrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, diplomaţii Franţei, Rusiei și Ucrainei s-au opus vehement scutului antirachetă.

Secretarul de stat pentru Afaceri Europene din MAE, Bogdan Aurescu, a declarat că sistemul antirachetă din România este unul „exclusiv defensiv”. Aurescu a subliniat că sistemul antirachetă care va avea o bază şi în România „nu este îndreptat către niciun stat” şi este unul „exclusiv defensiv”.

„Acordul nostru cu SUA prevede acest lucru în mod expres: nu poate fi folosit sistemul decât în conformitate cu prevederiile Cartei Naţiunilor Unite„, a adăugat Aurescu, citat de Mediafax.

Aurescu a precizat că acordul cu privire la instalarea scutului antirachetă la Deveselu defineşte foarte clar termenii de bază, sistem şi facilitate şi stabileşte expres că sistemul poate conţine doar aparatură nenucleară şi nepericuloasă.

„În conformitate cu Acordul, România îşi păstrează drepturi suverane exclusive şi va avea un comandant român, în timp ce Statele Unite vor avea drept de intrare şi de ieşire din bază. (…) România îşi păstrează dreptul de jurisdicţie suverană, iar SUA vor avea control asupra sistemelor inserate în bază, asta în conformitate şi cu alte acorduri semnate mai înainte, cum ar fi, de pildă, Acordul dintre SUA şi Polonia. Toate acestea au reprezentat subiecte de consultări între cele două părţi privind sistemul anti-rachetă şi se va recurge la o informare continuă a Româniai în ceea ce priveşte apărarea anti-rachetă prin intermendiul instalaţiilor din România„, a spus Aurescu.

Reprezentanţii Franţei, ai Rusiei şi Ucrainei au criticat decizia de amplasare a scutului antirachetă în ţările europene. Parlamentarul francez Jean Michel Boucheron a precizat că scutul antirachetă nu va intercepta decât o pătrime din rachetele clasice, punând sub semnul întrebării eficiența acestui sistem.

„Dacă ar exista riscul ca Iranul să ne atace, ar fi un răspuns nuclear din partea noastră. Nu interceptarea contează, ci capacitatea de a reacţiona. Într-o vreme când bugetele noastre sunt restricţionate, aş prefera să cheltuim pe un sistem de înarmare. Cred că sistemul antirachetă este ineficient împotriva unei ameninţări care nu există. Prietenii noştri americani au încercat să ne atragă într-un «război al stelelor»„, a spus Boucheron.

Răspunsul lui Aurescu a fost că sistemul antirachetă nu este unul ofensiv, ci defensiv şi face parte din noua concepţie a NATO, de apărare colectivă.

Întrebat de un oficial rus dacă România consideră că proiectul pentru amplasarea scutului antirachetă în țară este unul european sau doar o parte a celui american şi dacă România a avut acordul tuturor statelor membre ale NATO pentru semnarea Acordului cu SUA, Aurescu a răspuns că decizia a fost transparentă, România informând Rusia despre această hotărâre.

Oficialul Ucrainei a fost preocupat de impactul pe care prezenţa soldaţilor americani la Deveselu îl va avea asupra ţărilor din jur.

Aurescu a afirmat că România a anunţat Ucraina despre amplasarea scutului şi a afirmat că soldaţii americani care vor fi prezenţi la Devesul nu vor reprezenta un pericol pentru echilibrul de la Marea Neagră.

Secretarul general al MAE a menţionat că divergenţele de opinie dintre Rusia şi NATO asupra sistemului antirachetă vor putea fi depăşite la următorul summit NATO de anul viitor, de la Chicago, în Consiliul NATO-Rusia.