Diana Stoica, deputat USR, a criticat sâmbătă programul tomata, mult lăudat de fostul ministru PSD al Agriculturii, Petre Daea. Aceasta a precizat că programul și-a dovedit eșecul pentru că a reprezentat un exemplu brutal de intervenție a statului în economie.
Potrivit deputatei USR, producătorii din piețe se plâng că decât să îi ajute Ministerul Agriculturii cum o face acum, mai bine îi lasă să se descurce singuri.
„E un exemplu foarte clar că o intervenție de genul acesta brutală în economie gândită prost, fie din cauza corupției, fie din cauza incompetenței se întoarce împotriva oamenilor de bună credință. În cazul de față se întoarce împotriva producătorilor români. Cam asta este ideea și e trist că mulți dintre noi am ajuns să nu mai mâncăm românește, mâncăm cel mai mult din import, uneori nici nu știm ce mâncăm.”
Gheorghe Vlad, președinte OIPA, a criticat la rândul său programul tomata care și-a atins țintele încă din anul 2016:
„România apare ca exportator în Ucraina cartof de 1.037.000 de dolari, castravete exportă în Ucraina la 9.800.000 de dolari și imaginați-vă că aceste exporturi dacă ar fi fost reale ar fi fost bine pentru România. Exportul cu etichetă a produsului ca românesc îmbracă forma și au plecat către afară.
Programul tomata nu și-a atins scopul din 2016, ba din contră a scăzut suprafața permanent la spații protejate s-au diminuat suprafețele evidențiate în registrul APIA și se poate verifica, pentru că acest program nu a venit să dea drum la o concurență loială. A spart exploatații. Când te duci cu o măsură coercitivă și îi spui că îi dai pe 1.000 de metri, iar eu am un hecrat de spații protejate și cel care face astăzi să ia pentru 1,000 de metri nu este o egalitate corectă, eu am muncit cu familia de ani de zile și am ajuns la un hectar de spații protejate. Cel care face astăzi ia tot 3.000 de euro, eu care am un hectar iau tot 3.000 de euro. În unele județe s-au spart exploatațiile și există și 10-13 programe într-o curte. Directorul de Direcție Agricolă poartă cea mai mare vină în județele cu cea mai multă cerere. Suprafețele de arii protejate nu au crescut”.