Dezastrul lăsat de Lucian Bode la MAI, semnalat de Departamentul de Stat al SUA: „România, sursă principală pentru victimele traficului sexual și ale traficului de forță de muncă în Europa”

Dezastrul pe care l-a lăsat în urmă Lucian Bode la Ministerul de Interne este semnalat în termeni duri de un raport al Departamentului de Stat al SUA privind traficul de persoane. După un mandat în care Lucian Bode a fost interesat cu precădere de achiziția de sute de mașini de la prietenul președintelui Klaus Iohannis pentru dotarea Poliției Române, structurile MAI au intrat în vizorul autorităților americane în ceea ce privește creșterea alarmantă a infracțiunilor grave necercetate sau nepedepsite corespunzător.

Structurile MAI, criticate de Departamentul de Stat al SUA

Potrivit Departamentului de Stat al SUA, Guvernul a redus eforturile de aplicare a legii iar instanțele au schimbat metoda de calculare a termenului de prescripție, ceea ce a dus la nepedepsirea inculpaților.

Totodată, autoritățile consemnează o posibilă complicitate oficială în infracțiunile de trafic de persoane în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări: ”Autoritățile nu au investigat acuzațiile privind traficul de forță de muncă ca parte a unui aranjament de protejare a angajatorilor români care nu dispuneau de forță de muncă calificată la nivel național”, se arată în raportul publicat vineri.

Politică - 24 nov, 08:10

Lucian Bode și Robert Sighiartău au votat imediat după ce s-au deschis secțiile de vot: „Am votat omul căruia i se potrivește cel mai bine haina prezidențială” / „Am votat pentru un om care poate să facă față tuturor provocărilor prin care trece România” (VIDEO)

Cu un MAI aflat sub conducerea lui Lucian Bode, România a rămas o țară sursă principală pentru victimele traficului sexual și ale traficului de forță de muncă în Europa. Marea majoritate a victimelor identificate sunt femei victime ale traficului sexual exploatate în România și în alte țări europene, inclusiv în Austria, Irlanda, Italia, Spania și Regatul Unit.

Guvernul nu a îndeplinit standardele minime în mai multe domenii cheie. Presupusa complicitate la infracțiunile de trafic a persistat, în special în cazul oficialilor care exploatează copiii aflați în îngrijirea caselor guvernamentale sau a centrelor de plasament.

Autoritățile nu au verificat indicatorii de trafic și nu au identificat în mod proactiv victimele în rândul populațiilor vulnerabile, cum ar fi solicitanții de azil, migranții, copiii din instituțiile guvernamentale. Mai mult, guvernul nu a oferit finanțare suficientă ONG-urilor pentru servicii de asistență și protecție, lăsând majoritatea victimelor fără servicii și expuse riscului de retrafic. În cele din urmă, modificările legislative au împiedicat urmărirea penală și au condus la impunitate pentru unii oficiali complici la infracțiuni de trafic.

Autoritățile raportează mai puține cazuri care implică mari grupuri criminale organizate, cu o ierarhie strictă și un lider puternic. Traficanții au continuat să folosească metoda de recrutare „lover-boy” prin care victimele acceptă oferte de muncă dubioase și riscante în diverse domenii, iar apoi, prin diferite metode și forme de control, sunt forțate să facă sex comercial. Experții continuă să raporteze românce recrutate pentru căsătorii simulate în Europa de Vest; după încheierea acestor căsătorii, traficanții forțează femeile să se prostitueze.

Copiii din instituțiile guvernamentale, în special fetele care trăiesc în case și centre de plasament pentru persoane cu dizabilități, rămân vulnerabili la traficul sexual. Mai multe ONG-uri notează că foști rezidenți ai orfelinatelor sau centrelor de plasament servesc ca recrutori ai fetelor minore din aceleași unități. Traficanții exploatează copiii romi în trafic sexual și cerșetorie forțată.

În 2022, autoritățile au investigat 458 de cazuri noi de trafic de persoane (399 de trafic sexual, 37 de trafic de forță de muncă, 22 de forme nespecificate de trafic), în scădere față de 628 în 2021 și 552 în 2020.

În cele din urmă, modificările legislative au împiedicat urmărirea penală și au dus la impunitate pentru unii oficiali complici în infracțiunile de trafic de persoane. Guvernul a redus eforturile de aplicare a legii.

În consecință, în octombrie 2022, instanțele au schimbat metoda de calculare a termenului de prescripție, ceea ce a dus la respingerea a zeci de cazuri, inclusiv cazuri de trafic de persoane. Această modificare a dus la respingerea cazurilor, la lipsa de pedeapsă pentru inculpații acuzați de diverse infracțiuni, inclusiv de trafic, care au fost deja supuși unor anchete și procese îndelungate, și a subminat eforturile de combatere a traficului de persoane.

De exemplu, în ianuarie 2023, instanțele au respins un caz în care erau implicați cinci membri ai crimei organizate într-un caz de trafic sexual de copii datând de 12 ani, în care erau implicate două fete instituționalizate de 14 și 15 ani.

De asemenea, în ianuarie 2023, aceeași instanță a respins un caz în care erau implicați opt traficanți cunoscuți care, în 2011 și 2012, au exploatat mai multe fete minore în România și Italia. La începutul lunii martie 2023, instanțele au respins cazul unui fost șef de poliție care a ajutat un grup de traficanți prin ignorarea plângerilor depuse de victimele traficului de copii.

Deși guvernul a adoptat o lege care a eliminat prescripția pentru infracțiunile de trafic de persoane în 2021, autorii care au comis infracțiuni înainte de 2021 au beneficiat de un termen de prescripție mai scurt. Surse din sistemul judiciar au menționat alte câteva cazuri în curs de soluționare care vor face în curând obiectul prescripției și vor duce la desființări, inclusiv cazuri în care sunt implicați oficiali complici.

Aceste elemente ale codului penal care se suprapun adesea și coordonarea insuficientă în cadrul parchetului au dus la duplicarea eforturilor, la confuzie și la ineficiența ulterioară în soluționarea cazurilor.

Deficiențe majore în aplicarea legii

Deficiențele în domeniul aplicării legii, cum ar fi lipsa de personal și volumul de muncă nesustenabil, precum și lacunele de cunoștințe au continuat să limiteze progresul. DIICOT și DCCO au fost responsabile de investigarea și urmărirea penală a cazurilor de trafic. DIICOT a menținut o unitate dedicată anti-trafic pentru urmărirea penală a infracțiunilor de trafic și pentru a oferi instruire și sprijin procurorilor din birourile regionale ale DIICOT. În mod similar, DCCO a operat o echipă dedicată de polițiști anti-trafic.

Atât DIICOT, cât și DCCO au continuat să funcționeze cu personal și resurse limitate, împiedicându-le să acopere efectiv toate jurisdicțiile. Mai mult, ca urmare a crizei refugiaților din Ucraina, guvernul a schimbat resursele, perturbând operațiunile normale ale poliției anti-criminalitate organizată, Inspectoratului pentru Imigrări și alte structuri de aplicare a legii; în timp ce autoritățile au continuat să desfășoare eforturi de rutină împotriva traficului, volumul lor general de muncă a crescut semnificativ. DIICOT a raportat că anchetatorii și procurorii au evitat să se specializeze în trafic din cauza complexității infracțiunii și a traumei și epuizării asociate cu gestionarea cazurilor de trafic.

Ca urmare, anchetatorii și procurorii supraextinși au tratat mai multe cazuri simultan, ceea ce a dus la dificultăți în construirea unor dosare solide pentru urmărire penală în perioada de șase luni permisă unui suspect să fie reținut în arest preventiv. DIICOT a raportat, de asemenea, că un procuror și anchetator specializat în combaterea traficului a acoperit în mod regulat regiuni cu aproximativ un milion de locuitori și a supravegheat simultan 100 de investigații. În plus, reținerea scăzută și transferurile frecvente ale procurorilor au dus la redistribuirea continuă a dosarelor și, la rândul lor, la întârzieri în anchetă. Pentru a sprijini investigațiile, Ministerul Afacerilor Interne a creat 23 de posturi de investigator financiar la nivel național. Separat, DIICOT a primit aprobarea pentru înființarea unei unități specializate de anchete financiare, inclusiv de infracțiuni legate de trafic.

În plus, Agenția Națională pentru Gestionarea Bunurilor Sechestrate (ANABI) a oferit sprijin pentru investigațiile financiare, a urmărit bunurile la nivel național și internațional și a fost mandatată să gestioneze un fond național de bunuri infracționale confiscate disponibil pentru finanțarea despăgubirilor victimelor traficului și a granturilor prestatorilor de servicii, odată ce devine operațional. În 2022, ANABI a confiscat active de peste 60 de milioane de euro (64,1 milioane de dolari); Autoritățile au confiscat bunuri de aproape 18 milioane de lei românești (RON) (3,9 milioane de dolari) dintr-un caz.

În ultima perioadă de raportare, guvernul a echipat poliția cu un sistem informatic de criminalistică pentru detectarea traficului sexual online și efectuarea de investigații online mai rapide și mai eficiente. Cu toate acestea, autoritățile au continuat să raporteze o lacună în modalitățile de a urmări activitățile criminale online și de a identifica și colecta dovezi digitale. Observatorii au raportat, de asemenea, lipsa resurselor și abilităților necesare pentru a efectua investigații online rapide și eficiente, ceea ce a dus la situații în care polițiștii își foloseau uneori telefoanele și computerele personale pentru a efectua investigații online.