Deși Dacian Cioloș consideră inacceptabilă revocarea lui Voiculescu, uită că a luat aceeași măsură când era premier. Ce spunea atunci liderul PLUS despre motivul demiterii ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu

Deși Dacian Cioloș face astăzi scut în jurul lui Vlad Voiculescuși consideră revocarea acestuia drept inacceptabilă, liderul PLUS uită că, în timp ce era premier, a acționat la fel ca Florin Cîțu, când unul dintre miniștrii săi i-au știrbit autoritatea și a dovedit că este incapabil să soluționeze crizele ce vizau propriul portofoliu. Revocarea din funcția de ministru al Sănătății a lui Vlad Voiculescu, în contextul în care criza sanitară din România s-a agravat, seamănă izbitor de mult cu plecarea cu scântei din Guvernul Cioloș, în urmă cu cinci ani, a ministrului Vlad Alexandrescu. Deşi ambii promiteau reforme radicale, au ajuns să se impiedice de crize instituționale și să-și piardă în cele din urmă credibilitatea.

Se întâmpla în mai2016, în plin scandal la Opera Națională, după ce ministrul Culturii a dovedit că este depășit de situație. Problemele au apărut în urma neînţelegerilor dintre corpul de balet al ONB, în frunte cu coregraful Johan Kobborg şi fosta conducere a instituţiei de cultură, dirijorul Tiberiu Soare.

În doar câteva săptămâni ministrul Culturii, VladAlexandrescu, a schimbat nu mai puţin de patru directori ai Operei: George Călin, Tiberiu Soare, Vlad Conta şi din nou George Călin. Acesta din urmă a fost demis din nou de ministrul culturii, la solicitarea angajaţilor operei, care au protestat faţă de repunerea în funcţiea unui manager acuzat de corupție. Pentru că incapacittea ministrului de a găsi soluții săptămâni la rând pentru acest blocaj risca să declanșeze la nivelul guvernului o adevărată criză, inevitabil Vlad Alexandrescu a intrat în coliziune cu premierul de atunci, Dacian Cioloș.

Inițial, acesta a făcut presiuni pentru ca Vlad Alexandrescu să își depună mandatul de ministru, acuzându-l că nu poate controla oficialii din subordine. Într-o primă fază,Vlad Alexandrescu și-a anunțat demisia acuzând că a întâmpinat o„rezistență opacă la schimbarea structurală pe care a încercat să o inițieze, să o dezvolteși să o pună în practică în instituțiile de cultură din România.”

În paralel însă grupuri de susținători ai lui Vlad Alexandrescu s-au mobilizat pe rețelele de socializare și au organizat proteste de susținere, fapt ce a transformat conflictul personal dintre Vlad Alexandrescu și Cioloș într-o problemă gravă pentru întregul guvern tehnocrat. În aceste condiții, Vlad Alexandrescu și-a retras demisia. Pentru că problemele de la Operă au continuat, și pentru că autoritatea lui Dacian Cioloș părea știrbită tot mai mult, premierul a trimis în cele din urmă către Cotroceni cererea de revocare a lui Vlad Alexandrescu din funcția de ministru al Culturii. Cum a justificat atunci gestul său?

„Nu am să revin asupra acestei demiteri, pentru că modul în care un ministru operează și reacționează într-o situație de criză cum este cea de la Opera din București este decisiv pentru capacitatea și credibilitatea sa de a-și gestiona domeniul și de a soluționa ulterior situații similare într-un mediu profesional cum este cel al culturii”, a fost mesajul premierului Cioloș.

La fel ca în cazul revocării lui Vlad Voiculescu, momentul demiterii a fost de fapt picătura care a umplut paharul. Anterior crizei de la Operă, ministrul Culturii s-a confruntat cu o furtună mediatică, stârnită de multe momente controversate, în care a dovedit că este pecontrasens cu premierul Dacian Cioloș. De multe ori acesta din urmă părea că este pus în fața faptului împlinit, în niciun caz că a susținut în prealabil măsurile promovate de ministrul Alexandrescu.

Așa s-a întâmplat de pildă cu subscripția publică pentru “Cumințenia pământului” sau cu decizia de a iniția demersuri pentru ca Roșia Montană să devină un sit UNESCO. Ambele măsuri promovate de ministrul Culturii au generat numeroase controverse și dezbateri aprinse în societate, exact ce nu avea nevoie guvernarea fragilă de atunci. Cu toate acestea, după ce l-a demis pe Alexandrescu, Cioloș a trebuit să ducă mai departe “cartoful fierbinte”:

Cioloș a spus că Guvernul va continua inițiativele de subscripție publică pentru opera ”Cumințenia Pământului” și că intenționează să promoveze, după alegeri, mai multe „alternative viabile de dezvoltare”, pentru locuitorii din zona sitului Roșia Montana.

„Prin decizia pe care am susținut-o la sfârșitul anului trecut, Roșia Montana a devenit un sit de patrimoniu UNESCO de categoria A și așa va rămâne. Așa cum i-am spus și domnului Alexandrescu atunci când a luat această decizie, trebuie să mergem mai departe de această protecție și să oferim localnicilor alternative viabile de dezvoltare. Imediat după alegerile locale intenționăm să venim cu câteva idei în acest sens. Pe de altă parte, reformele în domeniul patrimoniului, cinematografiei vor fi continuate”, a precizat prim-ministrul.

Sunt aceleași motive pentru care în zilele noastre Vlad Voiculescu a trebuit să fie demis. Deși astăzi Dacian Cioloș și membrii partidului său fac scut în jurul său, timp de săptămâni bune Vlad Voiculescu a dovedit că nu poate gestiona multiplele crize sanitare. Până să ajungă la un conflict personal cu premierul Florin Cîțu, Vlad Voiculescu a dat semne că, în afară de camarila de consilieri personali, nu este ascultat de aparatul din subordine. Așa se poate explica de ce săptămâni bune opinia publică dar și premierul însuși au așteptat ca Vlad Voiculescu să furnizeze datele despre ancheta tragediei de la Matei Balș.

În urma tragediei,Vlad Voiculescua fost acuzat că a tergiversat rezultatele anchetei privind cauzele incendiului și principalii responsabili. Nu este clar nici până acum câți au murit din cauza incendiului și câți din cauza infecției cu COVID-19 sau a altor afecțiuni de care sufereau.

Mult mai reprezentativ este scandalul generat de transformarea Spitalului Foișor în unitate destinată pentru tratarea pacienților COVID-19. Imaginile cu pacienți non-COVID evacuați la o oră târzie, când afară era deja întuneric, unii dintre ei pe targă, au făcut înconjurul televiziunilor. Într-o declarație de presă dată două zile mai târziu, ministrul Sănătății spunea că i-a sunat personal pe toți pacienții externați de la Foișor.

Deși evacuarea putea începe vineri încă de la ora 11:00, înainte de prânz, managerul ar fi tras de timp și a început-o la orele serii, într-un haos generalizat. De menționat faptul că Spitalul Foișor nu se află în subordinea Ministerului Sănătății, ci a ASSMB – Primăria Capitalei. Managerul spitalului a refuzat transferul pacienților non-COVID o zi întreagă, iar transferul a început abia seara, după ce Raed Arafat l-a sunat pe premierulFlorin Cîțu, iarFlorin Cîțupe primarul Nicușor Dan.