Deputatul PMP Doru Petrişor Coliu critică modul în care Liliana Țuroiu, președintele Institutului Cultural Român, a decis să reorganizeze instituția în anul Centenarului Marii Uniri.
”Sunt sceptic în ceea ce privește reorganizarea pe care președintele I.C.R. a invocat-o pe pagina de internet a instituției și o privesc mai degrabã ca pe un tip de acțiune venitã la comandã politicã, care nu face cinste niciunei instituții, darãmite uneia cu profil cultural, fiind convins cã pânã acum ar fi fãcut-o publicã dacã era ceva demn de laudã”, susține Doru Petrişor Coliu.
Deputatul de diaspora a mai criticat și faptul că proiectele susținute de rețeaua de I.C.R.-uri din strãinãtate nu au avut ca public țintã românii stabiliți în afara granițelor, ci s-au adresat cu precãdere strãinilor ca manierã de a exporta cultura româneascã la nivel internațional.
Mai mult, susține acesta, proiectele inițiate de organizațiile de români au fost refuzate sau pur și simplu ignorate de cãtre cei ce lucreazã în rețeaua de ICR-uri din Italia și Spania.
”Consider ca anul 2018 este unul pe care ar trebui sã îl celebrãm printr-o abundențã nemaivãzutã de proiecte care redau demnitatea românilor! M-aș bucura să constat o strategie care sã vinã în sprijinul românilor de pretutindeni, m-aș bucura sã citesc în presã un comunicat din partea instituției prin care se anunțã schimbarea strategiei I.C.R. în sensul reîntoarcerii atenției cãtre românii de pretutindeni, m-aș bucura, de asemenea, sã se anunțe public cã se alocã sume aflate la un maxim istoric pentru proiectele destinate românilor de pretutindeni!”, a mai declarat Doru Petrişor Coliu.
În acest context, deputatul PMP o întreabă pe președinta ICR dacă va crește numãrul de specialiști care sã lucreze pentru proiecte destinate românilor din afara granițelor, dat fiind că suntem în anul Centenarului, și dacă va crește bugetul singurei structuri care se adreseazã comunitãților de români de pretutindeni.
De asemenea, Liliana Țuroiu ar trebui să spună cum va modifica tipul de activitate depusã de ICR-urile din afara României, astfel încât beneficiarii proiectelor și al finanțãrilor sã nu mai fie aproape exclusiv strãinii, ci și românii din afara granițelor, care este strategia de finanțare pe care a adoptat-o și care sunt tipurile de proiecte aprobate sau în curs de aprobare pentru anul 2018 pentru românii din diaspora.