De ce sunt periculoase Legile Justiției propuse de Cătălin Predoiu. Stelian Ion: Indulgența partenerilor europeni generată de contextul geopolitic va fi folosită de Iohannis și de Sistem pentru a pune căpăstru Justiției

Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției, acuză că noile proiecte ale Legilor Justiției, propuse de actualul ministru, Cătălin Predoiu (PNL), sunt „mai nocive chiar decât varianta rezultată în 2018 din Comisia Iordache”, ceea ce și explică de ce Predoiu se grăbește cu dezbaterile din Parlament și nu vrea să aștepte avizul Comisiei de la Veneția.

„Ce și-a dorit Dragnea în 2018 cu legile justiției, dar nu a reușit deplin, va încerca acum Iohannis, profitând de neatenția oamenilor. Indulgența partenerilor europeni generată de contextul geopolitic va fi folosită acum de Iohannis și de Sistemul pe care îl patronează format din vechile partide, PSD și PNL, pentru a pune căpăstru justiției. Rămâne de văzut câți vor închide ochii la aceste derapaje și câte dintre aceste propuneri toxice vor intra în vigoare”, a transmis Stelian Ion, potrivit unui comunicat USR.
Ion a explicat apoi parte dintre aceste noi prevederi nocive.

Politicul o să sugrume Justiția

Fostul ministru susține că, prin noile legi, actul de justiție va fi periclitat grav prin implicarea politicului: „Să nu uităm că în această perioadă se vor cheltui miliarde de euro din PNRR, la care se vor adăuga sumele alocate prin PNDL și prin alte asemenea proiecte. Nici PSD și nici PNL nu au nevoie de deranj din partea procurorilor”.

Politică - 02 apr, 16:48

Circ monstru în Parlament. Anamaria Gavrilă a țipat la Cătălin Predoiu să demisioneze/ Replica ministrului: “Nu ați citit dicționarul explicativ al limbii române. Provocați în aer curenți sub formă de cuvinte” (VIDEO)

Acesta atrage atenția că, „în ciuda recomandărilor ferme ale Comisiei Europene din rapoartele MCV, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția, numirile procurorilor de rang înalt vor continua să fie eminamente politice”.

Implicarea politicului va fi chiar mai puternică decât până acum deoarece va crește substanțial puterea Procurorului General și ale șefilor DNA și DIICOT, toți trei numiți politic.

O altă problemă este că procurorii vor depinde de ministrul de Interne și de șefii din poliție pentru a-și face anchetele: „Odată cu intrarea în vigoare a noilor legi se vor elimina foarte multe articole care reglementează detașarea polițiștilor la parchete. Acest vid legislativ va putea face imposibilă activitatea polițiștilor în subordinea directă și exclusivă a procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale. (…) Dubla subordonare a polițistului față procuror, pe linie operațională, dar și față de șeful din poliție, pe linie administrativă, reprezintă o problemă reală care afectează calitatea anchetelor penale”.

Mai mult, procurorul general al PICCJ și procurorii șefi ai DNA și DIICOT vor putea infirma măsurile și soluțiile tuturor procurorilor din subordine, nu doar ale celor aflați în imediată subordonare.

„Procurorul General al PICCJ va deveni titular al acțiunii disciplinare față de procurori, alături de Inspecția Judiciară, și va decide cu privire la mobilitatea procurorilor (delegări și detașări). Dacă ești un procuror sârguincios care ai supărat pe cine nu trebuie, fie îți este infirmată soluția, fie nu ți se aprobă o delegare sau detașare dorită, fie te trezești la un moment dat direct în fața CSM cu acțiune disciplinară. Aceste pârghii foarte puternice puse în mâna unei persoane numite politic, cum este Procurorul General, pot reprezenta instrumente de presiune și intimidare a procurorilor”, a mai explicat fostul ministru.

Stelian Ion a mai avertizat că va crește deficitul de personal din cauza noilor condiții de vechime stabilite pentru selecția pentru DNA și DIICOT, precum și cele necesare pentru promovarea procurorilor la parchetele superioare.

Magistrați slab pregătiți, mai ușor de influențat de factorul politic

De asemenea, potrivit noilor reglementări, promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție se va face fără concursul de verificare a cunoștințelor juridice, fiind păstrate doar evaluarea hotărârilor judecătorești redactate și un interviu susținut în fața Secției pentru judecători a CSM.

În plus, și promovarea efectivă la curțile de apel și tribunale se face tot printr-o evaluare subiectivă a activității din ultimii trei ani, fără concurs.

Mai mult, ministrul Cătălin Predoiu propune eliminarea evaluărilor profesionale periodice a judecătorilor de la instanța supremă.

Ion mai spune că nici vicepreședinții instanțelor/adjuncții șefilor de parchete nu vor mai fi selectați prin concurs, ci vor fi numiți din pix, la propunerea președinților instanțelor de către Secția pentru judecători a CSM.

Un alt element negativ este puterea exagerat de mare pe care o dobândesc președinții curților de apel atât în privința promovării judecătorilor la curțile de apel cât și a evaluării periodice a acestora.

Fostul ministru mai atrage atenția că magistrații vor primi și niște privilegii în plus, iar Predoiu a propus și majorarea cuantumului pensiilor speciale chiar și față de legislația actuală, dând posibilitatea calculării pensiei în funcție de indemnizația avută în funcția de conducere deținută în trecut.

Probleme cu așa-zisa ”reformă” a CSM

Stelian Ion mai acuză faptul că plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) e practic golit de atribuții, acestea fiind preluate de către cele două secții, cea pentru judecători și cea pentru procurori.

De asemenea, Preodiu mai propune eliminarea obligativității ca ședințele CSM să fie transmise live: „Se pare că publicul nu trebuie să mai vadă ce se discută în CSM și ce opinie are fiecare membru”.

Mai grav, se elimină posibilitatea de revocare a membrilor CSM pentru îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor: „E un fel de imunitate care îi ferește pe membrii aleși de posibilitatea de a fi trași la răspundere de către cei care i-au ales, dacă nu își fac treaba”.
Pe de altă parte, e introdusă o nouă cauză de răspundere disciplinară, exprimată în termeni foarte neclari – încălcarea Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor. Formularea neclară poate da naștere la abuzuri: „Practic, orice conduită a unui magistrat incomod va putea fi considerată nepotrivită, nedemnă, și poate atrage o cercetare disciplinară”.

Fostul ministru USR al Justiției mai reproșează și faptul că e menținută o dispoziție introdusă în 2018, care interzice magistraților să se manifeste la adresa puterii executive și legislative a statului: „În iulie 2018, Comisia de la Veneția a criticat această reglementare menită să descurajeze libertatea de exprimare a magistraților. Magistrații trebuie să fie din ce în ce mai tăcuți în spațiul public, muți dacă se poate, pentru că opiniile lor pot deranja”.